OU nr. 9/2017 privind unele masuri bugetare

Ordonanţa 9, trecută pe şest de Guvernul Grindeanu, modifică legea finanţelor dînd liber la jefuirea bugetelor şi în avans

Dragnea - Ochiul din umbra !

Dragnea si PSD amaneteaza viitorul tarii, iar daca gestul lor ne condamna la subdezvoltare si saracie garantata .


Asta înseamnă că, de exemplu, dacă o instituţie are un buget de 500 de lei, poate să încheie, sau angaja cheltuieli mai mari decât suma prevăzută de buget. Însă, după eliminarea limitelor acesta poate să încheie contracte şi de 1.000 de ori mai mari decât bugetul, fără să răspundă în vreun fel primarul.

Ordonanţa 9/2017 modifică Legea Finanţelor Publice astfel încât orice primărie sau instituţie poate semna contracte fără limite şi fără asumarea răspunderii penale. Concret, OUG 9/2017 abrogă mai multe articole din Legea Finanţelor Publice, pentru un an, şi elimină pragurile care limitau cheltuielile ce pot fi angajate de ordonatorii de credite, fără ca aceştia să mai dea socoteală nimănui. "Teoretic, potrivit legii în vigoare, se pot angaja cheltuieli fără nicio limitare şi fără răspundere",a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, pentru Capital.

Practic, OUG numărul 9, adoptată în data de 25 ianuarie 2017, suspensă articolele de lege care prevedeau că “angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate” şi că “angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decît cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii”. Un alt articol suspendat timp de un an prevedea ca “în vederea realizării acţiunilor multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”.

Vezi și

1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3. Scara de valori a societății romanești 

4. Europa privită din viitor

5. Hrana vie

6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7. Destinatii uimitoare pe glob

8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9. Duda a pus mâna pe Casa Regală

10. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

11. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

12. O Nouă Republică

13. A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

14. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

15. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

16. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

17. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

18. Fii propriul tău nutriționist

19. Maya ramane o civilizatie misterioasa

20. Slăbești daca esti motivat

21. Serbet de ciocolata

22. Set medical Covid necesar acasă

23. Medicament retras - folosit în diabet

24. Brexit-ul - Spaima Europei

25. Virusul Misterios

26. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

27. Sistemele solare - apă caldă

28. Economisirea energiei electrice

29.  Hoțul de cărți

30. Aparitia starii de insolventa

31. TRUMP ESTE PRESEDINTE

32. Microbii din organismul uman

33. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

34. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

35. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

36. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

37. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici

Constituția Articolul 115 Delegarea legislativa

(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.

Este șocant ce veți citi în continuare! 
Dan Tăpălagă face pe HotNews.ro o dezvăluire halucinantă! 
Pentru ce spune Tăpălagă mai jos, nemernicii ăștia ar trebui închiși pe viață! Planul extins a lui Liviu Dragnea si PSD de a relaxa legislatia penala prin ordonanta de urgenta mai include ceva esential pentru a intelege amploarea premeditarii jafului. Toata actele emise de administratie au fost scoase din sfera penala cu un scop: ca primarii, sefii de CJ si ministrii sa poate pradui in voie bugetele publice. Acestia au mai primit insa un cadou, tot prin ordonanta de urgenta: au dreptul sa cheltuiasca/sa fure cat pot, inclusiv banii pe care nu-i au. Pe data de 25 ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a emis o ordonanta de urgenta care suspenda timp de un an anumite articole din legea finantelor publice. Ce inseamna asta pentru toti gestionarii de bugete din Romania?
Articolele suspendate prin OUG numarul 9 adoptata in data de 25 ianuarie 2007 prevad in esenta faptul ca “angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai in limita creditelor bugetare aprobate” si ca “angajarea si utilizarea creditelor bugetare in alte scopuri decat cele aprobate atrag raspunderea celor vinovati, in condtiile legii”. Un alt articol suspendat timp de un an prevede ca “in vederea realizarii actiunilor multianuale, ordonatorii de credite incheie angajamente legale, in limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”.
Cum traducem asta? De exemplu, daca o primarie sau un minister avea in buget 10 lei, nu putea angaja cheltuieli mai mari de 10 lei deoarece operau restrictiile de mai sus. Suspendand timp de un an orice restrictie, primaria sau ministerul respectiv va putea contracta cheltuieli de 100 de lei chiar daca in buget dispune doar de 10 lei. Chiar si contractele multianuale trebuiau aprobate prin asa numitele credite angajament aprobate prin buget. Acum, dupa ordonanta care suspenda regula, the sky is the limit! Administratiile locale si centrale pot incheia contracte anuale sau multianuale pe sume oricat de mari, fara aprobarea nimanui, cat cred ca pot duce. Clientela de parid jubileaza, sa curga comisioanele!
Atentie! Poate ati uitat. Nimeni nu-i va putea ancheta deoarece Guvernul Grindeanu tocmai a dezincriminat atat abuzul in serviciu, cat si favorizarea infractorului prin emiterea de acte normative (ordine de ministru, hotarari de consiliu local sau judetean, ordine de primar etc)
Prin ordonanta guvernului Grindeanu cu numarul 9 tocmai s-a batut in cuie amanetarea Romaniei in contul borfasilor. Dupa ce Dragnea si PSD au legalizat prin OUG abuzul in serviciu si au legalizat furtul prin acte normative, pasul urmator a fost sa le ofere posibilitatea primarilor, sefilor de CJ si ministrilor sa fure bani in avans. Repet, toate aceste reglementari trebuie citite la pachet, sunt strans legate intre ele.
Puneti-va putin in pielea unui primar sau ministru pus pe jumulit bani publici. Care sunt dorintele lui in viata? Sa nu raspunda penal pentru abuz in serviciu. Sa poata fura cu legea in mana fara sa poate fi anchetat si, mai ales, sa poata fura cat vrea, fara limite, nu doar cat gaseste azi in visterie. Sa fure banii din viitor, sa amaneteze bugetul in avans. Cu cat valoarea contractului incheiat in intervalul de un an cat opereaza suspendarea restrictiilor la cheltuieli este mai mare, cu atat comisionul incasat creste.
Dovada ca este asa, la trei zile dupa adoptarea ordonantei, un primar de sector face o licitatie de achizitii mobilier stradal in valoare de 175 de milioane de euro (ati citit bine) pe un contract multianual incheiat pe urmatorii 4 ani. Absolut toate conditiile din caietul de sarcini (catel cu os in gura in lungime de 5 metri, dinozaur cu tobogan pe coada cu iesire prin gura in lungime de 12 metri, dinozaur cu hamburger etc) se regasesc la mare detaliu in oferta unei firme. Acest primar stia ca sansele de a fi achetat pentru abuz in serviciu sau actele normative emise de primarie sa mai faca obiectul vreunei investigatii penale scad dramatic odata cu modificarile la codul penal. HotNews.ro va prezenta pe larg acest caz uluitor de licitatie cu dedicatie pe o suma astronomica. Este insa doar un exemplu din sute posibile. Dovada vie ca bugetele publice au devenit tinta a doua zi dupa adoptarea pachetului de OUG-uri care netezesc calea furtului cu acte in regula.
Alte modificari pregatesc dezincriminarea scurgerilor de informatii in organizarea unei licitatii, prin urmare alesii locali urmeaza sa fie acoperiti si in acest punct.
Ansamblul de OUG-uri emis in prima luna de guvernare indica amploarea premeditarii. Romania urmeaza sa se transforme intr-o tara a jafului legalizat, in care primarii, sefii de consilii judetene si ministri nu mai risca mai nimic pentru deciziile adoptate. Dragnea si PSD amaneteaza viitorul tarii, chiar daca gestul lor ne condamna la subdezvoltare si saracie garantata.
Toate aceste prevederi se regasesc intr-o Ordonanta de Urgenta (OUG 9/2017), ingropate intre alte zeci de articole care se refera la cu totul alte chestiuni. Pentru a naviga mai usor prin hatisul ordonantei, mergeti direct la articolul 7, alineatul 3. Acolo gasiti in doua randuri tot dezastrul descris mai sus, suspendarea restrictiilor la cheltuieli bugetare pana la 1 ianuarie 2018. E o metoda rafinata in timp de guverne si Parlamente succesive: ascunderea ororilor legislative intr-o mare de prevederi benigne.Ordonanta a fost semnata de premierul Sorin Grindeanu, de vicepremierul Sevil Shhaideh si de mai multi ministri din cabinet.
Aceasta ordonanta trebuie si ea atacata si abrogata inainte sa sa ne trezim cu totii datori vanduti pe un deceniu de azi inainte.

Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative

În vigoare de la 30.01.2017

Având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat, având în vedere faptul că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, au fost aprobate unele măsuri privind salarizarea personalului din sectorul bugetar şi alte drepturi de care beneficiază anumite categorii de personal, doar pentru primele două luni ale anului 2017,

ţinând cont de faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 martie 2017, s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, ceea ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii de personal,

pentru a evita interpretări şi o aplicare neunitară a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi a Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată,

ţinând seama de faptul că neadoptarea măsurii de prelungire a termenului până la care cota maximă de contribuţie de 6% aferentă fondurilor de pensii administrate privat să fie atinsă, respectiv în anul 2018, ar afecta sustenabilitatea sistemului public de pensii,

având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, instituită prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat şi al bugetelor de asigurări sociale pe anul 2017,

luând în considerare că, în situaţia neadoptării acestor măsuri în regim de urgenţă, deficitul bugetar în anul 2017 va depăşi pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va determina declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv,

ţinând cont de necesitatea adoptării măsurilor legislative în vederea asigurării condiţiilor necesare desfăşurării activităţii Consiliului Concurenţei,

luând în considerare necesitatea adoptării de măsuri legislative care să asigure finanţarea cheltuielilor de transport al cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite şi fără resurse financiare şi al copiilor fără tutelă, inclusiv plata pentru cheltuielile de transport, cazare şi diurnă pentru persoanele însoţitoare, în cazul în care se impune repatrierea asistată, precum şi finanţarea cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere şi nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul în condiţiile intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

având în vedere necesitatea simplificării şi acordării unui tratament fiscal specific aplicabil veniturilor obţinute de către persoanele care desfăşoară activităţi în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de necesitatea luării măsurilor pentru asigurarea conducerii Fondului Român de Dezvoltare Socială în condiţiile modificărilor legislative intervenite ca urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

având în vedere necesitatea reflectării şi a evidenţierii corecte a plăţilor efectuate din bugetele componente ale bugetului general consolidat, în concordanţă cu normele europene privind Sistemul European de Conturi,

având în vedere că în situaţia în care nu se corectează eroarea materială de la pct. 5 al articolului unic din Legea nr. 250/2016 cadrele didactice din învăţământul preuniversitar nu ar beneficia de sporurile specifice reglementate de lege,

având în vedere prevederile art. 29 alin. (4) şi art. 30 alin. (4) şi (5) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, şi ţinând seama de faptul că nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA şi structural) rezultate în urma planificării bugetare pe anul 2017 şi perspectiva 2018-2020, se impune adoptarea de măsuri cu privire la conţinutul declaraţiilor prevăzute la articolele menţionate, ţinând cont de faptul că în prezent există unităţi administrativ-teritoriale la care din anumite motive consiliile locale/judeţene nu se pot întruni pentru aprobarea în termen a hotărârii de acoperire definitivă la sfârşitul anului a eventualelor deficite ale secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare, după caz, şi ca urmare nu pot închide execuţia în trezorerie,

în vederea corelărilor necesare între Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi reglementările generale în materie bugetară,

luând în considerare necesitatea stabilirii mecanismelor prin care va fi susţinut fondul de lichidare - de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei, potrivit modificărilor aduse Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere măsurile tranzitorii la nivelul Ministerului Justiţiei destinate închiderii ~id_link=9104847;Acordului~ de împrumut nr. 4811-RO dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea ~id_link=9104844;nr. 205/2006~,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 ~id_link=9104841;alin. (4)~ din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 1.

Derogări (1),

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), începând cu luna august 2017, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor beneficiază de prevederile art. 31 ~id_link=9104852;alin. (6)~ şi ~id_link=9104853;(9)~ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Prevederile art. 1 ~id_link=9104856;alin. (3)~ - ~id_link=9104857;(5)~, ~id_link=9104858;art. 2~-~id_link=9104859;4~, art. 5 ~id_link=9104860;alin. (2)~ - ~id_link=9104861;(4)~ şi ~id_link=9104862;art. 6~-~id_link=9104863;11~ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător şi în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.

Derogări (1),

(4) Prin excepţie de la alin. (3), în perioada 1 martie-30 iunie 2017 instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 nu acordă prime de vacanţă şi vouchere de vacanţă.
Art. 2.

Pentru personalul prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal- bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, cuantumul salariului de bază se stabileşte în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, după aplicarea procentelor de majorare prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017.
Art. 3.

(1) Prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Derogări (1),

(2) Prin excepţie de la alin. (1), prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică de la 1 martie 2017 pentru categoriile de personal plătit din fonduri publice prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 21 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 4.

Prin derogare de la prevederile art. 22 alin. (1) - (3) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, sporurile şi alte drepturi salariale specifice activităţii pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în unităţile aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, precum şi în unităţile din reţeaua ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie pot depăşi 30% din salariul de bază, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.
Art. 5.

(1) În anul 2017, numărul maxim de posturi care se finanţează din fonduri publice, pentru instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, se stabileşte astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

(2) Ordonatorii de credite stabilesc numărul maxim de posturi care se finanţează în anul 2017, în condiţiile alin. (1).
Art. 6.

(1) Prevederile art. 18 alin. (2), art. 19, 21 şi 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 se aplică în mod corespunzător şi în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.

(2) Începând cu 1 ianuarie 2018 cota de contribuţie la fondurile de pensii administrate privat se majorează la 6%.
Art. 7.

(1) Termenele prevăzute la art. 361 alin. (3) lit. e) şi g) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.

(2) Termenul prevăzut la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 246/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.

(3) Aplicarea prevederilor art. 4, art. 26 lit. b), art. 285, art. 36 şi art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2018.
Art. 8.

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 186/1995 privind constituirea sistemului informaţional referitor la situaţia numerică a personalului din instituţiile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 12 ianuarie 1998.
Art. 9.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 76 alineatul (2), după litera r) se introduce o nouă literă, litera r1), cu următorul cuprins:

r1) veniturile obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;".


Art. 13.

La articolul 13 din Legea nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 13 februarie 2014, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

b) câte un reprezentant al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale pentru Romi şi 2 reprezentaţi
Art. 14.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 8 aprilie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 Art. 8.

(1) Sumele provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi, care se restituie în condiţiile legii bugetelor din care au fost acordate, se evidenţiază în execuţie la titlul de cheltuieli bugetare 85 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent» cu semnul minus. În bugetele unităţilor administrativ-teritoriale această operaţiune se va reflecta şi în programare, prin rectificare bugetară.

(2) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, care se restituie la bugetul de stat în anii bugetari următori celui în care au fost acordate, se evidenţiază la o poziţie distinctă de venituri ale bugetului de stat.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), sumele reprezentând garanţiile care se recuperează în anii următori celui în care au fost constituite de către Ministerul Afacerilor Externe pentru contracte de închiriere privind spaţiile de lucru şi locuinţele de serviciu din cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate se virează într-un cont de disponibil al Ministerului Afacerilor Externe şi pot fi utilizate cu aceeaşi destinaţie pentru plata unor noi garanţii. Angajarea, ordonanţarea şi plata garanţiilor din contul de disponibil se fac în limita soldului acestuia.

(4) Soldul contului de disponibil prevăzut la alin. (3), rămas neutilizat la sfârşitul anului, se virează la bugetul de stat, în contul de cheltuieli bugetare prevăzut la alin. (1), până la data de 15 ianuarie a anului următor.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), sumele reprezentând garanţiile care se recuperează în anii următori celui în care au fost constituite de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe pentru contracte de închiriere privind spaţiile de locuit reprezentând locuinţe de serviciu pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, se virează în conturi de disponibil deschise pe numele instituţiilor respective şi pot fi utilizate cu aceeaşi destinaţie pentru plata unor noi garanţii. Angajarea, ordonanţarea şi plata garanţiilor din conturile de disponibil se fac în limita soldurilor acestora.

(6) Soldul conturilor de disponibil prevăzute la alin. (5), rămase neutilizate la sfârşitul anului, se virează la bugetul de stat, în contul de cheltuieli bugetare prevăzut la alin. (1), până la data de 15 ianuarie a anului următor."


2. După articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 81, cu următorul cuprins:

 Art. 81.

Instituţiile publice, indiferent de subordonare şi de sistemul de finanţare, vor solicita în scris unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului de care aparţin, până la data de 31 martie 2017, transferarea sumelor încasate şi reflectate în execuţia anului 2017 la paragrafele corespunzătoare ale subcapitolului de venituri 36.32.00 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi», din contul de venituri bugetare în care au fost încasate, în contul corespunzător de cheltuieli bugetare aferente alineatelor articolului 85.01 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent» astfel:

a) instituţiile publice ale administraţiei publice centrale, finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, precum şi cele finanţate integral din venituri proprii, solicită efectuarea următoarelor operaţiuni:

a1) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.01 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi» se transferă la următorii indicatori de cheltuieli, după caz: 85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice», 85.01.04 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituţii publice» sau 85.01.05 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;

a2) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.08 «Restituiri de sume provenite din finanţarea anilor precedenţi reprezentând sume alocate în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor din instrumente structurale» se transferă la un alineat distinct al indicatorului de cheltuieli 85.01.00 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent».

b) instituţiile publice ale administraţiei publice centrale, finanţate integral sau parţial din bugetul asigurărilor sociale de stat, solicită efectuarea următoarelor operaţiuni:

b1) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.04 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi aferente sistemului de pensii» se transferă, după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice», 85.01.04 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituţii publice» sau 85.01.05 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;

b2) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.05 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi aferente sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale» se transferă, după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice», 85.01.04 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituţii publice» sau 85.01.05 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;

c) instituţiile publice ale administraţiei publice centrale, finanţate integral sau parţial din bugetul asigurărilor pentru şomaj, solicită efectuarea următoarelor operaţiuni:

c1) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.06 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj» se transferă, după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice», 85.01.04 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituţii publice» sau 85.01.05 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;

c2) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.07 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi aferente fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale» se transferă, după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice», 85.01.04 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituţii publice» sau 85.01.05 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;


d) instituţiile publice ale administraţiei publice locale solicită efectuarea următoarelor operaţiuni:


d1) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.02 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi, aferente secţiunii de dezvoltare», se transferă din contul de venituri bugetare în care au fost încasate, în contul corespunzător de cheltuieli bugetare corespunzător alineatului 85.01.02 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent în secţiunea de dezvoltare a bugetului local», aferent capitolului bugetar 51.00.00 «Autorităţi publice şi acţiuni externe», subcapitolul 51.01.00 «Autorităţi executive şi legislative», paragraful 51.01.03 «Autorităţi executive»;


d2) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.03 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi, aferente secţiunii de funcţionare» se transferă din contul de venituri bugetare în care au fost încasate în contul corespunzător de cheltuieli bugetare corespunzător alineatului 85.01.01 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent în secţiunea de funcţionare a bugetului local» aferent capitolului bugetar 51.00.00 «Autorităţi publice şi acţiuni externe», subcapitolul 51.01.00 «Autorităţi executive şi legislative», paragraful 51.01.03 «Autorităţi executive».


e) instituţiile publice ale administraţiei publice centrale, finanţate integral sau parţial din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate solicită transferul sumelor reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.01 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi», după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice», 85.01.04 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituţii publice» sau 85.01.05 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»."
Art. 15.


(1) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (4) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice semnează o declaraţie de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea şi integralitatea informaţiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.


(2) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice semnează o declaraţie ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2017 şi perspectiva 2018-2020 în ţintele, obiectivele şi priorităţile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.
Art. 16.

După alineatul (13) al articolului 58 din Legea privind finanţele publice locale nr. 273/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (14), cu următorul cuprins:

(14) Acoperirea definitivă la sfârşitul anului, a eventualelor deficite ale secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare, după caz, se poate face în baza dispoziţiei ordonatorului principal de credite, sau persoanei căreia i s-au delegat aceste atribuţii, atunci când deficitul rezultat la sfârşitul exerciţiului bugetar, este mai mic sau egal cu sumele aprobate în baza hotărârilor autorităţilor deliberative pentru destinaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b)."


Art. 17.

La articolul 33 alineatul (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar, personalul didactic de predare şi cercetare şi didactic de conducere din învăţământul superior/universitar, la salariul de bază stabilit potrivit anexei nr. 2 se acordă următoarele sporuri şi indemnizaţii, dacă sunt îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de lege, astfel:".
Art. 18.

În anul 2017, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului se finanţează integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei, potrivit art. 62 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 19.

În aplicarea art. 39 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul, prin hotărâre, stabileşte indicatorii pe baza cărora se determină anual necesarul fondului ce urmează a fi asigurat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Justiţiei de la cap. 61.01 "Ordine Publică şi Siguranţă Naţională", titlul VII "Alte transferuri" articolul 55.01 "Transferuri interne", alineat 55.01.18 "Alte transferuri curente interne", precum şi modalitatea de virare a acestuia de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă.
Art. 20.

(1) Se autorizează Ministerul Justiţiei ca în perioada 31 martie-31 iulie 2017 să asigure, prin Direcţia de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe, derularea activităţilor de închidere a Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, inclusiv auditarea situaţiilor financiare, în conformitate cu regulamentele şi procedurile Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

(2) Salarizarea personalului Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe în perioada 31 martie-31 iulie 2017 se va asigura prin bugetul Ministerului Justiţiei, capitolul 61.01 "Ordine publică şi siguranţă naţională" titlul XII "Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă", cu aplicarea prevederilor art. 34 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 21.

Cuantumul salariului lunar brut/soldei brute lunare luat/luate în calcul la stabilirea bursei de rezidenţiat potrivit art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, este de 7.100 lei.



Art. 22.


Articolul 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Începând cu luna ianuarie 2017 salariile de bază de care beneficiază personalul nedidactic din cadrul inspectoratelor şcolare se majorează cu 15% faţă de nivelul acordat în luna decembrie 2016."


2. După alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) Începând cu luna ianuarie 2017 salariile de bază de care beneficiază personalul nedidactic din instituţiile de învăţământ superior de stat se majorează cu 15% faţă de nivelul acordat în luna decembrie 2016, cu încadrarea în bugetul aprobat."

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU




Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice

şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Ministrul justiţiei,

Florin Iordache

p. Preşedintele Consiliului Concurenţei,

Otilian Neagoe

Bucureşti, 27 ianuarie 2017. Nr. 9. 


Sursa : http://lege5.ro/Gratuit/ge2donbqgqzq/ordonanta-de-urgenta-nr-9-2017-privind-unele-masuri-bugetare-in-anul-2017-prorogarea-unor-termene-precum-si-modificarea-si-completarea-unor-acte-normative 

Soluţia legală care i-ar da PSD timp să respire. Un fost judecător CCR explică ce nu a spus premierul despre ordonanţa 13

Pentru a scăpa de cartoful fierbinte al ordonanţei care a scos în stradă sute de mii de români, premierul Grindeanu a anunţat sâmbătă seară că Guvernul va căuta calea legală ca actul normativ să nu intre în vigoare menţionând două soluţii: abrogarea sau prorogarea. Dacă se abrogă, actul normativ e desfiinţat, dacă se prorogă rămâne în picioare doar că se amână termenul de intrare în vigoare. Tudorel Toader, fost judecător al Curţii Constituţionale, susţine însă că OUG poate fi abrogat, de autoritatea emitentă în perioada cuprinsă între publicarea în Monitorul oficial şi data prevăzută pentru intrarea în vigoare.

„Potrivit art. I pct.(4) alin.(11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61 din 3 iunie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 9 iunie 2009, „În situaţii temeinic justificate, prin excepţie de la prevederile alin. (1), actele normative de importanţă şi complexitate deosebită pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate de autoritatea emitentă şi în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare, cu condiţia ca intervenţiile propuse să intre în vigoare la aceeaşi dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ", scrie Tudorel Toader pe Facebook. 

Fostul judecător dă exemplul legii nr. 301/2004 - Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, precum şi  a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004, cu modificările ulterioare, au fost abrogate, înainte de intrarea în vigoare, prin art. 446 din Legea nr. 286/2009, privind noul Cod penal, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 510 din 24 iulie 2009.
Premierul Sorin Grindeanu a anunţat, sâmbătă seară, că Guvernul se va întâlni duminică într-o şedinţă extraordinară pentru a găsi „calea legală - abrogare, prorogare” ca ordonanţa de modificare a codurilor penale să nu intre în vigoare. „Nu vreau să dezbinăm România. (...) Mâine, vom face o şedinţă de guvern pentru abrogarea acestei ordonanţe. Folosesc termenul abrogare pentru că aşa este...Am văzut dezbatere inclusiv din acest punct de vedere, e termenul folosit de către Administraţia Prezidenţială atunci când ne-a cerut să abrogăm această ordonanţă. Vom găsi calea legală - abrogare, prorogare ca să nu intre în vigoare, ca să fiu cât se poate de clar”, a spus Grindeanu. 

Sursa : http://www.gandul.info/politica/solutia-legala-care-i-ar-da-psd-timp-sa-respire-un-fost-judecator-ccr-explica-ce-nu-a-spus-premierul-despre-ordonanta-13-16149673 

OUG 9 din 2017: situatia juridica din spatele ei si o explicatie a impactului in finantele publice

Exista o discutie publica din ce in ce mai aprinsa, in legatura cu efectele Ordonantei de Urgenta nr. 9 din 2017, care, printre altele, suspenda aplicarea unor articole din Legea finantelor publice, articole privitoare la creditele de angajament, pana la 1 ianuarie 2018. Pentru ca problema este una extrem de complicata, am incercat sa o abordam cat mai simplu, pe intelesul tuturor.

Important de inteles

Un ordonator de credite (ex. o primarie) are, in fiecare an, un buget de venituri si de cheltuieli. La fel cum se intampla intr-o companie. Sumele aprobate, in buget, in zona de cheltuieli, reprezinta limitele maxime pe care le poate angaja o primarie in toate proiectele pe care le deruleaza intr-un an.

Aceasta limita maxima a cheltuielilor poarta denumirea de credit bugetar. Potrivit legii privind finantele publice, o primarie are obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea ei şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Cu alte cuvinte, nu poate plati pentru un proiect mai mult decat e precizat in buget si nu poate lua bani de la o scoala in constructie sa plateasca alt proiect derulat in comuna.

Atunci cand isi proiecteaza cheltuielile, o primarie parcurge mai multi pasi.

1. Mai intai se realizeaza un angajament legal (contractul de constructie a unei scoli, sa zicem, dar putem vorbi si despre achizitii publice, despre contracte de munca etc). Acest angajament legal e sub forma scrisa si trebuie semnat de catre primarie.

In functie de tipul de proiect, vorbim despre angajamente anuale sau multianuale. E de preferat ca primaria sa-si asume proiecte care sa se inchida in anul respectiv, pentru a fi sigura ca primeste ce a contractat si ca poate plati banii pe care i-a promis. Daca acest lucru nu e posibil, atunci putem vorbi despre angajamente multianuale.

2. Urmatorul pas, dupa semnarea contractului (angajament local) este asa numitul angajament bugetar. El este actul prin care primaria aloca bani pentru proiectele a caror derulare a semnat-o prin angajamente legale.

Atunci cand vorbim despre contracte care se desfasoara in cursul unui an, primaria isi asuma plati aflate in limita maxima a cheltuielile bugetare aprobate deja. Aceste sume poarta denumirea de credite bugetare.

Atunci cand vorbim despre contracte multianuale (care vin din anii trecuti ori se intind pe anii urmatori), vorbim despre:
- credite bugetare (sumele cu care se platesc in anul respectiv, lucrarile contractate),
- respectiv credite de angajament (sumele pe care primaria le mentioneaza clar ca fiind necesare in anii urmatori sau in anul prezent pentru lucrari angajate anii trecuti).

Pentru acţiunile multianuale se înscriu deci în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare. Daca primaria face o scoala, a carei constructie va dura mai mult de un an, alaturi de care construieste un alt proiect dar care se incadreaza, ca timp al constructiei in anul respectiv, atunci in buget vor fi trecute credite bugetare in valoare de x lei reprezentand platile pentur cele doua obictive in anul in curs, respectiv y lei, credite de angajament pentru anii urmatori, cand vor trebui alocati bani pentru finalizarea scolii.

Ce face OUG 9 din 2017?

Textul integral al OUG 9 din 2017 se poate consulta aici.

Potrivit art. 7 alin (3) din OUG,
"Aplicarea prevederilor art. 4, art. 26 lit. b), art. 28^5, art. 36 şi art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2018".

Cu alte cuvinte, prevederile  art. 4, art. 26 lit. b), art. 28^5, art. 36 şi art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament nu mai sunt in vigoare pe parcursul anului 2017.

Ce spune art. 4 din Legea privind finantele publice referitor la creditele de angajament?

Art. 4 din Legea finantelor publice are doua alineate care se refera la credite de angajament:

(5) Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare.
(6) În vederea realizării acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.

Ce spune art. 26 lit b) din Legea privind finantele publice referitor la creditele de angajament?

Art. 26
Legile bugetare cuprind:
a) la venituri, estimarile anului bugetar;
b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizările conţinute în legi specifice, în structura funcţională şi economică a acestora;
c) deficitul sau excedentul bugetar, după caz;
d) reglementări specifice exerciţiului bugetar.

Ce spune art. 36 din Legea Finantelor publice referitor la creditele de angajament?

Articolul 36
(1) Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale.

Ce spune art. 57 lit b) din Legea finantelor publice referitor la creditele de angajament?

Art. 57.
Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde:
a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale: prevederi bugetare definitive; încasări realizate;
b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plati efectuate.

Ce inseamna suspendarea acestor articole din Legea privind Finantele Publice?

O analiza simplista a articolelor de mai sus arata faptul ca, pe perioada anului 2017, se vor suspenda mai multe reguli de executie bugetara privitoare la creditele de angajament (adica la acele cheltuieli bugetare care vizeaza plati pentru contracte multianuale). Prin suspendarea acestora se vor putea limita, spre exemplu, platile angajate in anii anteriori pentru diverese obiective, chiar daca ele sunt trecute in buget ca si credite de angajament, iar banii se vor putea folosi pentru alte obiective. Avand in vedere analiza sumara, deocamdata, a subiectului, nu putem spune ca o astfel de procedura s-a mai aplicat si in trecut sau nu.

De ce se face aceasta suspendare ?

Din preambulul Ordonantei si din parerea la prima vedere a specialistilor pe care i-am contactat, n-am reusit sa identificam deocamdata un motiv care sa argumenteze aceasta suspendare. Chiar si lipsa unui buget aprobat, desi o situatie care pune la incercare resursele bugetare ale oricarui tip de ordonator de credite (ex. primaria din povestea noastra) nu ar justifica o suspendare a acelor prevederi legale pentru tot anul 2017 ci, eventual, pentru cateva luni. 

Unii specialisti contactati de noi ne-au spus ca, in trecut, s-a mai intamplat o astfel de suspendare sau redirectionare a creditelor de angajament. N-am reusit, pana la ora redactarii acestui articol, sa identificam actele care au realizat aceasta suspendare. De asemenea, am aflat ca, in trecut, bugetul pe anumiti ani a fost suplimentat prin alocarea unor credite de angajament pentru anii urmatori. Constructia unui buget, alocarea bugetara, precum si regulile de intelegere ale executiei bugetare sunt, insa, atat de complexe, incat preferam sa asteptam, insa, opiniile fundamentate ale mai multor specialisti pe aceasta tema, urmand ca, pe masura ce ele ajung la redactie, sa reflectam aici acele interpretari bazate pe legislatie, precedente bugetare si nu pe presupuneri.

Rugam cititorii avizati sa ne trimita interpretarile lor, in cazul in care considera ca ele merita cunoscute de catre public.

Articolul este in curs de actualizare. 

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_44805/OUG-9-din-2017-situatia-juridica-din-spatele-ei-si-o-explicatie-a-impactului-in-finantele-publice.html

Cine sunt tinerii care au proiectat mesaje luminoase pe clădirile din Piaţa Victoriei

Sute de mii de oameni au protestat în ultimele zile în Piaţa Victoriei. Pe una dintre clădirile din Piaţă au fost proiectate mai multe mesaje, în acord cu scandările mulţimii.


 ”DNA să vină să vă ia”, ”Hoții”, ”Când dați abrogare?” sau ”Nu vă fie frică, ordonanța pică” au fost doar câteva dintre mesajele luminoase. Vineri seară, la orele 22.00 și 23.00, pe bloc au fost proiectate și versurile imnului național, iar mulțimea din Piață a cântat la unison.


WOW !  Am primit atâtea cuvinte de încurajare și idei încât suntem copleșiți. Le vom parcurge pe toate și vom încerca să le onorăm atât timp cât sunt în spiritul Pieței.
Îi încurajăm pe cei care pot susține protestele din toată țara cu generatoare, boxe și ce mai e nevoie pentru a ne face vocea auzită, să o facă fără teamă. Oamenii sunt pașnici, iar jandarmii sunt și ei parte din mulțime.

 Echipa Playtech a stat de vorbă cu cei care stau în spatele acestei iniţiative. Este vorba despre câțiva tineri care fac parte din Aural Eye, o companie care se ocupă cu proiecțiile de tip video-mapping, o formă de artă care presupune proiectarea unor imagini pe diverse suprafețe astfel încât atât suprafața cât și imaginile proiectate să se îmbine și să creeze un efect spectaculos.


 Imaginile proiectate au uimit prin impactul mesajelor transmise – mesaje strigate de manifestanți de zile întregi. Inițial, luminile la geamurile pe care se revărsau sloganurile erau aprinse, dar imediat ce locatarii au înțeles ce se întâmplă, au tras obloanele și au închis becurile.

Pe aceeași temă

• #Ro-mânia | Zeci de investitori au oferit gratis ceaiuri, mâncare şi cazare

• Reacţia străzii, după anunţul premierului: Nu cedăm! NU credem!

• Maria Grapini: Cine decide că strada face selecția calității umane?

• Laura Ştefan: Mesajul premierului a fost extrem de confuz

• Protestatar, în Piaţa Victoriei: Am fost şi zilele trecute. Credeţi-mă, te îmbolnăveşti de bun-simţ

• 05.02.2017

---

Sursa :  http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/cine-sunt-tinerii-care-au-proiectat-mesaje-luminoase-pe-cladirile-din-piata-victoriei-663609 



Ansamblul de OUG-uri emise in prima luna de guvernare indica amploarea premeditarii. Romania urmeaza sa se transforme intr-o tara a jafului legalizat, in care primarii, sefii de consilii judetene si ministri nu mai risca mai nimic pentru deciziile adoptate. 
 PSD amaneteaza viitorul tarii, iar gestul lor ne condamna la subdezvoltare si saracie garantata.
http://anunturigratuitenet.blogspot.ro/2017/02/ou-nr-92017-privind-unele-masuri.html