S-a propus ideea creării unui fond suveran în România !
Vezi și
Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
Europa privită din viitor
Hrana vie
Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani
Duda a pus mâna pe Casa Regală
Nu poti multiplica bogatia divizand-o !
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
O Nouă Republică
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
Fii propriul tău nutriționist
Maya ramane o civilizatie misterioasa
Slăbești daca esti motivat
Serbet de ciocolata
Medicament retras - folosit în diabet
Brexit-ul - Spaima Europei
Virusul Misterios
Sistemele solare - apă caldă
Aparitia starii de insolventa
TRUMP ESTE PRESEDINTE
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici
Am fost întrebat cum văd necesitatea acestui fond. Are România nevoie de un fond suveran de investiții?
Da, sigur da. Ideea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții trebuia implementată mai demult. În primul rând este nevoie de un vehicul care să se afle în afara constrângerilor bugetare generate de regulile fiscale la a căror respectare România s-a angajat. În afară de investițiile din buget și din fonduri europene, statul român poate juca rolul de actor economic relevant prin acest fond suveran. Poate dezvolta și finanța investiții singur/în parteneriat public privat pentru a-și atinge țintele prevăzute în strategia de dezvoltare (în infrastructură, în capitalizarea unor companii strategice și în dezvoltarea de capacități de producție noi).
În al doilea rând, vehiculul de investiții FSDI poate ajuta la mentinerea unei cresteri economice de peste 5% în următorii ani. Poate să facă această creștere economică mai sustenabilă: facilitarea transferului dinspre motorul consum către motorul investitii.
În al treilea rând, prin intermediul FSDI se pot crea locuri de muncă mai bine plătite. Ne aducem cu totii aminte reculul economic de dupa aplicarea programelor de inchideri de companii de stat din 1997-1999, numarul de salariati cu norma intreaga cazând atunci de la 6 milioane la 4,6 milioane. De 17 ani stam in jurul acestei cifre (4,3-4,8 milioane salariati). În plus, încă mai există 150.000 de locuri de muncă efectiv stabile de recuperat pentru a ajunge la nivelul precriză, din 2008.
În al patrulea rând, prin FSDI statul poate dezvolta noi capacitati de productie în domenii competitive. Criza a demonstrat ca tarile care au o baza industriala puternica au rezistat cel mai bine. În schimb în România observăm azi un mic paradox ce nu vrem să se consolideze – creșterea economică record pe fondul scăderii producției industriale (Producția industrială a scăzut cu 3,4% iulie 2016 la iulie 2015, confom ultimelor date publicate de INS). Un altr argument – în ultimii 26 de ani au disparut peste 1300 de fabrici cu peste 1000 de angajati.
În al cincilea rând, ar trebui să țintim o dezvoltare echilibrata intre regiuni si judete (acum avem 10 judete puternice dpdv economic care aduc peste trei sferturi din cifra de afaceri a companiilor din România și avem judete în care cel mai mare angajator sunt institutiile publice).
În al șaselea rând, crearea și implementarea FSDI ar trebui să răspundă unei nevoi viitoare – in cativa ani Romania nu va mai avea avantajul fortei de munca ieftine. Chiar Renault a anuntat miercurea trecută că va muta parțial productia Logan MCV in Maroc incepand cu primul trimestru din 2017 – și este doar un exemplu.
Nu în ultimul rând, FSDI ar trebui să fie unul dintre pilonii care să asigure atingerea unui obiectiv strategic – România să treacă până în 2020 de la o economie bazată pe eficiență la o economie bazată pe inovație. În 2020, Romania poate ajunge in Top 15 tari europene cele mai competitive economic si Top 50 tari din lume cele mai competitive dpdv economic, în clasamentul GCI Global Competitiveness Index World Economic Forum).
În analiza următoare voi prezenta opinia mea despre cum ar trebui să funcționeze FSDI, de ce este strictă nevoie de credibilitate, transparență și administrare privată profesionistă.
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/are-romania-nevoie-de-un-fond-suveran-de-investitii-118133.html
Furnizarea de capital pe termen lung a fost una dintre problemele-cheie ale actualei crize, cu implicatii directe asupra cresterii economice si stabilitatii financiare in aceeasi masura. Acest context a generat dezvoltarea puternica a unui instrument economic (relativ) nou – Fondurile Suverane de Investitii (FSI). FSI urile sunt in fapt vehicule investitionale cu un portofoliu diversificat de active, atat pe piata nationala cat si internationala. Sunt finantate de stat (fiind suverane), in genere fiind infiintate in scopuri macroeconomice – stimularea economiei nationale pe baza unor strategii de investitii pe termen mediu si lung.
Sub impactul crizei financiare, ascensiunea fondurilor suverane de investitii a fost impresionanta. In multe cazuri, acestea s-au comportat asemeni unui stabilizator fiscal, furnizand guvernelor venituri suplimentare. Ideea crearii unui Fond suveran de investitii in scopul stimularii economiei nationale a fost agreata si de institutiile europene si internationale (Comisia Euroepana, FMI, OECD, etc.). Plecand de la rolul in crestere pe care fondurile suverane de investitii il au pe pietele financiare mondiale, si implicit, europene, Comisia Europeana a propus chiar o abordare comuna a acestora la nivel european. Documentul Comisiei Europene concepe practic baza pe care statele membre pot lua o decizie privind o abordare comuna la nivel european in privinta FSI. UE incurajeaza astfel utilizarea de catre statele membre a instrumentelor existente, abordare comuna propusa de Comisie fiind in fapt in asentimentul FMI (care a si creat un Cod de Conduita pentru FSI) dar si OECD, etc.
Exemple de state care au dat unda verde fondurilor suverane de investitii sunt multe (Italian Strategic Fund, Strategic Investment Fund of France, Sovereign Fund of Brasil, China Investment si multe altele). Un exemplu relativ apropiat de noi este asa numitul Program de investitii polonez. Scopul acestui program este acela de a crea conditiile prin care sa se asigure finantarea la scara larga a proiectelor de investitii cu importanta strategica pentru stat. Banii proveniti din vanzarea de actiuni la companiile de stat sunt transferati catre un nou fond suveran (program de investitii). Proiectul de investitii polonez este bazat pe doi piloni, care vor furniza finantarea necesara proiectelor de investitii: Bank Gospodarstwa (BGK) si Polskie Inwestycye Rizwojowe S.A. (PIR)
Ideea crearii unui fond de investitii al statului roman nu e noua. Implementarea unei strategii economice nationale pe termen mediu si lung ar putea face insa mult bine economiei romanesti oferind alternativa de finantare proiectelor de investitii de interes national (infrastructura, energie, agricultura). Crearea unui fond suveran de investitii este o masura de stimulare economica, actionand ca un instrument prin intermediul caruia sunt finantate proiectele de investitii strategice nationale fara capital propriu sau acces la piata interna si internationala.
Un Fond Suveran de Investitii Roman poate sustine sistemul financiar local care (in afara de faptul ca trebuie dezvoltat) este si expus crizei din zona euro, fara a beneficia de facilitatile oferite de apartenenta la uniunea monetara europeana. Daca este creat din timp, acesta va fi un potential stabilizator la nivel macroeconomic/solutie de urgenta in situatia expunerii la socuri asimetrice. Nu in ultimul rand, un FSI va fi un important vehicul de absorbtie de finantari europene. (agreat de institutiile financiare europene si internationale).
O schita a FSIR. Din perspectiva legislatiei privind piata de capital, Fondul Suveran de Investitii Roman (FSIR) va fi infiintat ca o societate de investitii. FSIR va avea ca actionar unic Statul Roman (e fond suveran). Investitiile permise FSIR vor fi proiecte de investitii de interes national (prioritare vor fi cele din energie, infrastructura, agricultura), inscrise in legea privind infiintarea Fondului Suveran de Investitii Roman.
Capitalul social al Fondului Suveran de Investitii Roman (FSIR) poate fi creat prin aportarea de catre Statul Roman a pachetelor de actiuni detinute si a altor tipuri de active. Sursele de finantare a FSIR vor fi emisiunea de instrumente financiare de tipul titlurilor de credit si dividendele platite de companiile din portofoliul Fondului Suveran de Investitii Roman. Titlurile de credit emise de FSIR vor fi garantate cu activele din patrimoniul Fondului. Obligatiile asumate de Fondul Suveran de Investitii prin titlurile de credit emise (plata dobanzii si a principalului obligatiunilor) vor fi executate prin plata din disponibilitatile banesti generate de dividendele incasate de la companiile din portofoliul Fondului Suveran de Investitii. Fondul Suveran de Investitii Roman va finanta proiectele de investitii de interes national prin achizitionarea de actiuni sau obligatiuni emise de companiile de proiect sau entitatile care implementeaza efectiv proiectele de investitii asumate.
Dividendele platite de societatile comerciale la care Statul Roman este actionar vor merge (odata infiintat astfel) la FSIR (nu la bugetul de stat, cum se intampla acum). Dintr-un anumit unghi acesta poate fi privit ca un dezavantaj (merg mai putine venituri la bugetul de stat). Diminuarea veniturilor statului din dividende este insa aparenta, caci operatiunea in sine nu reprezinta altceva decat un transfer de la bugetul de stat catre o alta entitate detinuta integral de stat – Fondul Suveran de Investitii Roman. In plus, beneficiile pe termen mediu si lung create de proiectele de investitii strategice prin intermediul FSIR sunt mult mai mari decat minusurile in veniturile bugetare generate de dividende pe termen scurt.
http://www.contributors.ro/dezbatere/ce-ar-inseamna-un-fond-suveran-de-investitii-pentru-romania/
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro
Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, cheia reindustrializării României
10 Noi, 2016 Alexandru IONESCU
* cum au gândit specialiştii PSD funcţionarea FSDI, de unde va avea bani, ce va face cu ei şi care va fi impactul în Economia României, explică deputatul Mihai Tudose, preşedintele Comisiei de Politici Economice din Camera Deputaţilor
Programul economic al PSD se „învârte” în jurul Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, o noutate pentru România. Nu este doar o noutate ci şi baza de la care, susţine PSD, se va reporni reindustrializarea României, dacă social democraţii vor prelua guvernarea după 11 decembrie. După cum se ştie, în câteva episoade, deputatul Mihai Tudose, preşedintele Comisiei de Politici Economice din Camera Deputaţilor şi fost ministru al Economiei în Guvernul Ponta, a prezentat viziunea PSD cu privire la reindustrializarea României. Noţiunea de „fond”, după nefericitele experienţe ale românilor din trecut, a ridicat semne de întrebare şi suspiciune din partea cititorilor. În acest context, Mihai Tudose ne-a transmis un material, cu detalii mult mai ample. Iată explicaţiile fostului ministru al Economiei, unul dintre specialiştii care a lucrat la proiectul de ţară al PSD:
Ce este FSDI?
„Este un fond de investiţii, deţinut 100% de stat, după modelele existente în Franţa, Italia, SUA sau Norvegia.
FSDI va cuprinde acţiunile deţinute de stat în circa 200 de companii. Valoarea totală a activelor companiilor ce vor fi incluse în FDSI este de aproximativ 45 de miliarde lei. Prin preluarea acţiunilor de către FSDI, statul renunţă la dividendele aferente, în sensul că ele nu vor mai fi încasate anual la bugetul de stat, ci vor alimenta FSDI.
Echivalentul sumelor ce nu vor mai fi încasate la buget va fi de 2,5 miliarde lei anual, o sumă echivalentă cu 0,25% din PIB, însă după cum se va vedea mai jos aceasta va fi compensată de efectele generate în economie de FDSI, care vor aduce mai multe venituri la bugetul de stat”, explică Mihai Tudose.
Deosebirea de Fondul Proprietatea şi de alte fonduri de investiţii
Sursa citată explică faptul că FSDI este un instrument complet diferit faţă de Fondul Poprietatea care a fost constituit cu scopul despăgubirii persoanelor cărora le-au fost confiscate proprietăţile în mod abuziv în timpul regimului comunist.
„Spre deosebire de Fondul Proprietatea sau de alte fonduri de investiţii, FSDI este constituit cu scopul de a susţine şi de a dezvolta capitalul autohton reprezentat în principal de companiile deţinute de stat, care vor avea astfel resurse pentru retehnologizare şi capitalizare, urmând apoi să fie susţinute pe pieţele externe pentru a deveni campioni regionali în domeniile în care activează. Astfel, din veniturile obţinute FSDI va capitaliza companiile deţinute în portofoliu, şi le va sprijini pentru a putea accesa fondurile europene disponibile”, declară fostul ministru al Economiei.
În afară de consolidarea companiilor de stat, FSDI mai are două obiective majore:
» Finanţarea proiectelor strategice, precum autostrăzi, căi ferate rapide, spitale etc.
» Înfiinţarea de noi companii în zonele mai slab dezvoltate ale ţării astfel încât să stimuleze dezvoltarea economiei locale, prin crearea unor ecosisteme economice.
De unde vor veni banii FSDI?
La această întrebare, parlamentarul răspunde că specialiştii PSD au prevăzut 4 surse de venit care vor alimenta FSDI:
- Dividende – în următorii 4 ani, FSDI va încasa dividente în valoare totală de aproximativ 10 miliarde lei (bani care altfel ar fi fost încasaţi la bugetul de stat, fără a avea însă o destinaţie precisă).
- Emiterea de obligaţiuni, care vor fi cumpărate de alte fonduri de investiţii, în special de fondurile de pensii private care în prezent au în portofoliu 35 de miliarde lei şi care ar fi interesate să investească în obligaţiunile FSDI, care vor avea un randament mai bun. Din această sursă se estimează că în următorii 4 ani, se vor obţine venituri de 25 miliarde lei.
- Atragerea altor parteneri, în special din mediul privat, care să participe alături de FSDI la proiectele investiţionale (cum ar fi construcţia de autostrăzi, de pildă). S-a estimat că în următorii 4 ani, FSDI va putea atrage investiţii de 25 miliarde lei.
- Valorificarea unor active neperformante – în special unităţi dezafectate din turism, care pot fi vândute cu condiţia unei investiţii şi reabilitări ulterioare vânzării de către investitorul privat. Din astfel de active, FSDI poate obţine în următorii 4 ani o sumă de circa 1 miliard lei.
În ce domenii va face investiţii FSDI?
- Autostrăzi, căi ferate rapide şi proiecte energetice (dar care nu sunt prinse pe fonduri europene). „Construcţia de autostrăzi va fi principala zonă de investiţii vizată de FSDI. Având în vedere sursele de venituri arătate mai sus, va fi pentru prima oară când Guvernul va avea un instrument care poate asigura finanţarea certă a autostrăzilor, astfel încât să avem garanţia că un proiect început va putea fi dus la capăt fără riscul blocării sau al unor amânări pe parcurs”, declară fostul ministru al Economiei.
Sursa citată precizează că există două căi prin care vor fi realizate investiţii în acest domeniu:
A) FSDI formează un consorţiu cu bănci de renume mondial (BERD, BEI, Banca Mondiala). „Consorţiul va selecta o companie de proiecte prin care vor asigura finanţarea. Această companie va face studiile de prefezabilitate şi proiectul tehnic, va executa autostrada, iar apoi o va întreţine şi o va exploata pe o perioadă de 30 de ani, în care va încasa taxa de autostradă”, explică Tudose.
B) FSDI creează o companie de proiecte pe care o va deţine în totalitate. „Compania de proiecte se va asocia cu fonduri de investiţii private, constructori, bănci de dezvoltare, în care FSDI poate fi acţionar cu maxim 49%. Acest consorţiu va participa la licitaţii de tip parteneriat public privat (PPP) cu CNADNR. Partenerul privat exploatează autostrada o perioadă de timp, la finalul căreia, dacă nu şi-a recuperat investiţia, va primi de la CNADNR diferenţa rămasă şi o cotă de profit”, continuă parlamentarul.
- Capitalizarea şi încurajarea firmelor deţinute de FSDI pentru a face investiţii şi pentru achiziţionarea unor alte companii de acelaşi profil
- Energie – în special în construcţia de hidrocentrale.
- Sisteme de irigaţii – construcţia de aducţiuni de apă.
- Construcţia de spitale
- Cercetare inovare.
- Capitalizarea CEC şi Eximbank.
Cum va contribui FSDI la dezvoltarea ţării?
Răspunde tot Mihai Tudose: „FSDI va construi fabrici noi (proiecte greenfield) în zonele mai slab dezvoltate unde nu sunt mulţi investitori.
În funcţie de resursele naturale existente şi de specificul zonei, se vor realiza unităţi de producţie în principal în următoarele domenii: procesare legume-fructe, procesare legume, metalurgie, îmbuteliere apă minerală, produse farmaceutice, producţia de componente pentru industria de apărare etc.
Aceste fabrici pot fi construite şi prin asocierea dintre FSDI cu investitori privaţi, administraţii publice locale, fonduri de investiţii etc.
Concomitent cu construcţia noilor unităţi de producţie, prevede programul PSD, Guvernul va sprijini înfiinţarea start-up-urilor şi va susţine IMM-urile din zonă care să deservească fabrica nou construită de FSDI.
„Scopul este de a crea ecosisteme economice care să contribuie la dezvoltarea economiei zonale, prin crearea de locuri de muncă, asigurarea de venituri mai mari pentru angajaţi, dar şi către autorităţile locale”, declară Mihai Tudose.
Alt element de noutate este că după plasarea noilor fabrici pe poziţii de profitabilitate şi eficienţă economică, „FSDI va vinde aceste unităţi de producţie către investitorii privaţi, iar din banii obţinuţi va relua ciclul şi va înfiinţa alte companii”.
Cum va fi asigurată transparenţa funcţionării FSDI?
Listarea pe BVB
„Unul dintre cele mai bune mijloace de a asigura transparenţa FSDI va fi listarea la Bursa de Valori Bucureşti a companiilor din portofoliu. După cum se ştie, listarea la bursă implică publicarea şi transparentizarea datelor şi activităţilor unei companii.
În acest sens, FSDI va lista anual pe bursă cel puţin 10% din companiile deţinute. De reţinut că în companiile strategice (ex. Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Metrorex, Tarom etc.) participarea FSDI nu va coborî sub 51%”, explică fostul ministru al Economiei.
Management transparent selectat pe criterii de performanţă pe baza OUG 109
FSDI va avea două organe de conducere:
Consiliul de Supraveghere – compus din 9 membri selectaţi prin proceduri transparente, pe baza experienţei profesionale şi a programului de management propus. „Activitatea Consiliului va fi evaluată anual pe baza unor indicatori de performanţă stabiliţi de Guvern. De asemenea, Consiliul va fi obligat să prezinte public un raport anual privind performanţa economică a Fondului. Totodată evaluarea activităţii FSDI se va face anual de către o companie de audit cu reputaţie internaţională”, precizează Tudose.
Comitetul Director – compus din 5 membri selectaţi pe baza experienţei lor în diverse domenii de activitate, pe baza principiilor de bună guvernanţă. Aceştia vor asigura conducerea executivă a Fondului.
Principalele efecte în economie în următorii 4 ani
„Până în 2020, PIB va avea o creştere suplimentară de Â20 miliarde lei. Tot până în 2020, la Bugetul de stat se va acoperi pierderea din neîncasarea dividendelor pentru acţiunile ce vor fi incluse în FSDI, iar mai mult decât atât, la finalul perioadei se va înregistra o creştere suplimentară de Â6 miliarde lei.
Prin construcţia de noi fabrici şi prin celelalte măsuri prevăzute, până în 2020, activitatea FSDI va genera 42.000 de noi locuri de muncă, bine plătite, mai ales în zonele slab dezvoltate, cu şomaj ridicat şi salarii mici. La acestea se adaugă multe alte locuri de muncă generate pe orizontală de IMM-urile care vor deservi unităţile de producţie înfiinţate de FSDI”, încheie Mihai Tudose prezentarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, gândit de specialiştii PSD.
http://obiectivbr.ro/content/fondul-suveran-de-dezvoltare-%C5%9Fi-investi%C5%A3ii-cheia-reindustrializ%C4%83rii-rom%C3%A2niei
Programul de guvernare PSD-ALDE 2017-2020 stipulează că noul cabinet "va renunţa la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, şi anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în tara noastră, deşi foarte multe state le-au făcut cu mult înainte şi cu rezultate foarte bune". Pornind de la experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia, noua guvernare va înfiinţa un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii
(FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde de euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi.
Reprezentanţii PSD estimează că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren, susţin oficialii PSD. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimata la 3,5 miliarde de euro.
Alte 3 miliarde de euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.
FSDI, împreună cu alte bănci internaţionale, BEI, BERD şi Banca Mondială, care şi-au exprimat deja interesul, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra. Proiectele principale asupra cărora finanţatorii şi-au arătat interesul sunt acelea care se susţin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susţină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Piteşti-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munţii între Transilvania şi Moldova (Târgu Mureş - Iaşi), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia şi Țara Românească (Timişoara - Bucureşti), a 3-a, care să străbată munţii de pe Valea Prahovei (Comarnic - Braşov) şi o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iaşi - Bucureşti).
În ceea ce priveşte calea ferată rapidă, finanţarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate şi modernizarea acesteia, astfel încât în România să existe trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcţia Vest - Bucureşti, Chişinău - Iaşi - Bucureşti, Bucureşti - Constanţa, Bucureşti - Braşov.
O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităţilor fabricilor existente. Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 miliarde de lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 miliarde de lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 miliarde de lei, estimează oficialii PSD.
Locuri noi de muncă
Noii guvernanţi susţin că vor crea 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă, deoarece începând de anul trecut, la fiecare 9 luni se crează în economie 150.000 de noi locuri de muncă. PSD mizează pe 50.000 de noi locuri de muncă în construcţii, si ca urmare a propunerii de eliminare a TVA-ului pentru vânzarea de locuinţe şi a impozitului pe transferul proprietăţii cu valoare mai mică de 100.000 euro. Alte 30.000 - 40.000 de noi locuri de muncă vor apărea în industria IT pentru care Guvernul propune extinderea neimpozitării veniturilor IT-ştilor cu studii superioare şi pentru cei cu studii medii. Peste 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătate, prin cele 9 mari spitale construite până în 2020, dar şi prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată ţara şi scoaterea lor la concurs până cel târziu în primăvara anului 2017.
În optica PSD, în industrie vor fi sectoare cu zeci de mii de angajaţi în plus: industria extractivă, industria prelucrătoare, industria auto, industria procesării agroalimentare, industria siderurgică, industria de armament şi de apărare.
Măsurile de încurajare a industriei ţin de reducerea TVA-ului, dar şi de alocarea resurselor din FSDI pentru acest tip de companii, concomitent cu creşterea salariului minim pe ţară.
Fonduri europene
O altă sursă bugetară foarte importantă, care împreună cu FSDI va genera peste 300.000 de noi locuri de muncă în economie, o reprezintă fondurile europene. Se estimează că, până în 2020, vor fi absorbite în proporţie de peste 72% (restul până la 100% va fi absorbit până la 31 decembrie 2023). În educaţie va creşte numărul de salariaţi, în special ca urmare a construcţiei de noi creşe şi grădiniţe (2.500 ca număr) de către stat, cu prioritate în zonele în care spiritul antreprenorial este mai puţin dezvoltat şi în zone izolate.
Pentru vârstnici PSD îşi propune creşterea alocării de bani la 1.400 lei/luna/persoană pentru cazarea în locuinţe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu 2019. Noii guvernanţi susţin că România anului 2020 va avea peste 1 milion de cetăţeni cu salariul brut mai mare de 1.000 euro, faţă de mai puţin de 200.000, cât sunt în prezent. În aceste condiţii, dar şi prin investiţiile masive ale statului, FSDI şi din fonduri europene, salariul mediu brut în România se va apropia in 2020 de 1.000 euro. Concomitent, salariul minim va ajunge la cel puţin 1.750 lei în 2020, acesta atingând 44% din salariul mediu în 2020.
Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desfiinţează. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român.http://www.cotidianul.ro/ce-va-face-de-fapt-fondul-suveran-de-dezvoltare-si-investitii-294026/
Programul de guvernare 2017-2020 prevede înfiinţare unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii (FSDI) după modelul celor din Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia. Acesta va avea o valoare aproximativă de 10 miliarde de euro.
Potrivit programului de guvernare, fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale companiilor de stat aflate pe profit precum şi de veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul).
“Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic.”
Cine beneficiază:
- Estimăm că 10 mld. de euro vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităăţ: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren.
- Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimata la 3,5 mld. euro.
- Alte 3 mld. euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaţionale, BEI, BERD şi Banca Mondială, care şi-au exprimat deja interesul în discuţiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public- privat autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra.
- O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităăţlor fabricilor existente.
Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 mld. lei, anticipează programul de guvernare.
http://www.zf.ro/eveniment/fondul-suveran-de-investitii-de-10-mld-euro-ce-este-si-cum-functioneaza-16048237
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu