Creșterea generalizată a prețurilor
Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele prețuri cresc, altele scad.
Se poate vorbi de inflație atunci când se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole specifice.
În consecință, cu un euro se poate cumpăra mai puțin, respectiv un euro valorează mai puțin decât valora anterior.
Se poate vorbi de inflație atunci când se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole specifice.
În consecință, cu un euro se poate cumpăra mai puțin, respectiv un euro valorează mai puțin decât valora anterior.
Sistemul de salarizare
Unele variații ale prețurilor sunt mai importante decât altele .
La calcularea creșterii medii a prețurilor, se alocă o pondere mai mare prețurilor produselor mai scumpe - cum ar fi electricitatea - decât prețurilor produselor mai ieftine - cum ar fi zahărul sau timbrele poștale.
Oameni diferiți cumpără produse diferite
Fiecare gospodărie are propriile obiceiuri de consum: unele dețin un autoturism și consumă carne, altele preferă exclusiv utilizarea mijloacelor de transport în comun sau alimentația vegetariană. Media obiceiurilor de consum ale gospodăriilor populației, luate în ansamblu, determină ponderea pe care diferite produse și servicii o au în măsurarea inflației.
La calcularea inflației, sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în consumul gospodăriilor populației, inclusiv:
articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina);
bunuri de folosință îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale și mașinile de spălat);
serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările și închirierea de locuințe).
Comparați prețul coșului de consum de la an la an
Toate bunurile și serviciile consumate în gospodăriile populației pe parcursul anului sunt reprezentate de un „coș” de produse. Fiecare produs din acest coș are un preț care poate varia în timp. Rata anuală a inflației este dată de prețul coșului integral într-o anumită lună comparat cu prețul acestuia în aceeași lună a anului precedent.
Ați văzut monstrul inflației?
Alcătuiți o listă a tuturor produselor din coșul dumneavoastră și a cantităților de servicii și produse pe care le-ați consumat într-un an dat (acesta va fi „anul de bază” în cazul dumneavoastră).În exemplul nostru am inclus doar pâinea, cafeaua, ședințele la coafor și o haină de iarnă.
- Calculați cheltuielile totale pentru fiecare dintre aceste produse, înmulțind cantitățile cumpărate cu prețul unitar aferent:150 de pâini x 1,50 EUR = 225 EUR 100 de cești de cafea x 2,40 EUR = 240 EUR etc.
- Adunați rezultatele totale pentru toate produsele pentru a obține costul total de consum. În anul nostru de bază acesta este egal cu 850 EUR.4. Repetați pașii 2 și 3 pentru fiecare dintre anii următori.
- Repetați pașii 2 și 3 pentru fiecare dintre anii următori.Exemplul arată că, după primul an, unele prețuri s-au modificat, iar costul total al consumului a crescut până la 875 EUR. După al doilea an, acesta este de 891 EUR.
- Împărțiți costul total al coșului pentru fiecare dintre anii următori la costul coșului din anul de bază în cazul dumneavoastră, apoi înmulțiți rezultatul cu 100.Anul următor: 875 EUR ÷ 850 EUR x 100 = 102,9
- Rata anuală a inflației reprezintă variația în procente de la un an la altul.În exemplul nostru, după un an, rata inflației se situează la un nivel de 2,9%. Aceasta este calculată împărțind diferența dintre indicele prețurilor pentru anul respectiv și indicele prețurilor pentru anul anterior (102,9 – 100) la produsul înmulțirii indicelui prețurilor pentru anul anterior (100) cu 100. În anul următor, aceasta se situează la nivelul de (104,8 – 102,9) ÷ 102,9 x 100 = 1,8%.
https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/hicp/html/index.ro.html
Inflatia este un dezechilibru economic caracterizat printr-o crestere generalizata a preturilor bunurilor si serviciilor, si prin scaderea simultana a puterii de cumparare. Acest lucru se intampla atunci cand cerea pentru bunuri si servicii este mai mare decat oferta. Prin urmare, se ofera bani multi pentru o cantitate mai mica de marfa, determind preturile sa creasca si puterea de cumparare sa scada.
Rata inflatiei tinde sa creasca in timpul perioadelor de expansiune economica si sa scada in perioadele de stagnare si recesiune economica. Din acest motiv, o rata a inflatiei controlata, de aproximativ 2-3% pe an, este cel mai adesea considerata ca fiind benefica economiei de piata. Motivul: o crestere moderata si controlata a preturilor incurajeaza activitatea economic si investitiile, deoarece investitorii se asteapta la o crestere a profiturilor.
O rata a inflatiei mai mare de 5% pe an este insa problematica, fiind adesea un semnal nu al cresterii economice, ci, din contra, al tranzitiei rapide spre recesiune. Pe de alta parte, si o rata negativa a inflatiei (deflatie) are un efect negativ asupra preturilor actiunilor, marcand o scadere a investitiilor si achizitiilor.
Efectele inflatiei
Pe de o parte, inflatia incurajeaza investitiile si achizitiile, oferind o putere mai mare de cumparare si incurajand procesele de creditare. In perioadele de inflatie, moneda se depreciaza, astfel, creditorii si investitorii sunt avantajati. De asemenea, se incurajeaza economia prin stimularea productiei de bunuri pentru a acoperi cererea. Se creaza astfel noi locuri de munca.
Pe de alta parte, inflatia nu este benefica creditorilor – celor care dispun de numerar – deoarece moneda se depreciaza rapid, iar dobanzile scad. Din acest punct de vedere, inflatia stimuleaza inclinatia spre consum si o descurajeaza pe cea spre economisire.
De asemenea, datorita deprecierii banului, sunt afectati salariatii, pensionarii si cei cu venituri fixe. In general, pentru populatie, o crestere semnificativa a inflatiei marcheaza o scadere a nivelului de trai si a puterii de cumparare, insa acest lucru se datoreaza in principal faptului ca ritmul de crestere a salariilor si pensiilor nu tine pasul cu ritmul de crestere a preturilor .
Deflatia
Deflatia este fenomenul opus inflatiei, starea de deflatie fiind caracterizata de o scadere continua si generalizata a preturilor. Acest lucru se datoreaza unei scaderi a cererii de bunuri pe fondul unei oferte abundente. Deflatia se manifesta pe fondul unui nivel scazut de capital, de lichiditati. Astfel, preturile bunurilor si serviciilor scad, pentru ca potentialii cumparatori nu au bani suficienti sa cumpere produsele respective.
Deflatia poate fi provocata fie de scaderea masei monetare aflate in circulatie, fie de cresterea semnificativa a cantitatii de bunuri si servicii; in cocluzie: de scaderea consumului si/sau de cresterea cererii de bani.
Fiind un fenomen invers inflatiei, deflatia poate fi folosita ca masura antiinflationista. Astfel, cele doua fenomene, daca sunt proportional dozate, duc la atingerea punctului de echilibru monetar si economic.
Efectele deflatiei
Cu toate ca determina o scaderea a preturilor, starea economica de deflatie poate avea efecte dezastruoase pentru economie, fiind un fenomen mai grav decat inflatia. Starea de deflatie este un semn al recesiunii economice, deoarece descurajeaza productia, favorizand restrangerea bugetelor companiilor, scaderea salariilor, concedieri, restructurari si cresterea procentului somajului.
In perioadele de deflatie, procesele de creditare scad tot mai mult din cauza unui nivel scazut al capitalului disponibil, al lichiditatilor. Din acest motiv scade si apetitul pentru investitii (acest lucru e corelat si cu o scadere a marjei de profit la care investitorii se asteapta – datorita scaderii preturilor).
Consumul scade tot mai mult, productia scade si ea pentru ca nu mai exista cerere pentru respectivele bunuri si produse. Multe companii recurg la restructurari in incercarea de a scadea costurile, si astfel rata somajului creste.
In general, perioadele de deflatie genereaza tendinta de acumulare de capital – cresc dobanzile, se incurajeaza economisirea, dar scade apetitul pentru creditare, descurajand investitiile si cresterea economica. De asemenea, datorita majorarii ratelor dobanzilor, creste ponderea creditelor neperformante si a datoriilor, multe persoane si companii putand ajunge in situatie de faliment.
Pentru a combate efectele deflatiei, bancile centrale pot adopta o politica monetara prin care sa injecteze un plus de capital pe piata. Este solutia aleasa in prezent de Banca Centrala Europeana, care a hotarat ca timp de un an sa cumpere titluri de stat in valoare totala de peste 1.000 miliarde de euro, oferind un plus de capital bancilor din zona euro. Acest plus de moneda determina o scaderea a preturilor, incurajand reactivarea economiei prin stimularea de achizitii, investitii, productie si consum.
Stagflatia
Acest dezechilibru economic este o combinatie nefericita intre inflatie si deflatie – luand ce e mai rau de la ambele. Deflatia este caracterizata de stagnare economica, corelata cu o rata mare a somajului, dar si cu o crestere accentuata a preturilor.
Fenomenul de stagflatie are loc atunci cand economia nu creste, insa preturile da (stagnare economica + inflatie = stagflatie). Este cea mai nefavorabila situatie economica, puterea de cumparare si nivelul de trai fiind la un minim. Preturile cresc, insa puterea de cumparare a populatiei scade. In plus, locurile de munca sunt limitate, iar rata somajului creste. Investitiile sunt descurajate, iar creditorii au de suferit masiv datorita cresterii dobanzilor si a ponderii creditelor neperformante, ce pot conduce spre faliment.
Multi analisti economici afirma ca acesta este situatia din prezent in Romania, care se confrunta cu o rata mare a inflatiei si a somajului, corelate cu o stagnare economica. Aceasta situatie economica precara este foarte dificil de redresat, deoarece implica o stare de criza generalizata. Cresterea productivitatii, incurajarea investitiilor si crearea de locuri de munca sunt doar cateva metode de a ameliora acest dezechilibru si de a iesi din criza economica, insa aceste tinte sunt dificil de realizat.
Vezi și
Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
Europa privită din viitor
Hrana vie
Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani
Duda a pus mâna pe Casa Regală
Nu poti multiplica bogatia divizand-o !
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
O Nouă Republică
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
Fii propriul tău nutriționist
Maya ramane o civilizatie misterioasa
Slăbești daca esti motivat
Serbet de ciocolata
Medicament retras - folosit în diabet
Brexit-ul - Spaima Europei
Virusul Misterios
Sistemele solare - apă caldă
Aparitia starii de insolventa
TRUMP ESTE PRESEDINTE
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu