Legea pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în vacanţă a primit, joi, raport favorabil în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor
Sesiunea Extraordinară a fost şi ea parte a planului !
Vezi și
Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
Europa privită din viitor
Hrana vie
Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani
Duda a pus mâna pe Casa Regală
Nu poti multiplica bogatia divizand-o !
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
O Nouă Republică
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
Fii propriul tău nutriționist
Maya ramane o civilizatie misterioasa
Slăbești daca esti motivat
Serbet de ciocolata
Medicament retras - folosit în diabet
Brexit-ul - Spaima Europei
Virusul Misterios
Sistemele solare - apă caldă
Aparitia starii de insolventa
TRUMP ESTE PRESEDINTE
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici
La cererea telespectatorilor, vă prezentăm cam ce am zis la Realitatea TV despre ordonanțele guvernului care ne vor creiona un viitor penal de toată frumusetea. Cu precizarea că ziua în care le vor adopta s-ar putea sa fie joi, nu miercuri.
M-am străduit să fiu cât se poate de explicit :
Este foarte probabil ca Guvernul să nu renunţe la cele două ordonanţe de urgenţă care au scos lumea în stradă, pentru că acestea sunt un punct esenţial al planului. Guvernul nu este interesat de ce se va întâmpla ulterior cu ordonanţele, interesul său este ca acestea să fie în vigoare măcar un minut.
Ordonanţele de urgenţă au acest merit: intră în vigoare imediat ce sunt publicate în Monitorul Oficial şi sunt trimise la Parlament. Parlamentul este deja, oficial, convocat în sesiune extraordinară (chiar dacă nu e nici dracu’ pe acolo), deci şi această cerinţă a Constituţiei este formal îndeplinită. (Sesiunea extraordinară a fost şi ea parte a planului: de aceea a fost convocată astfel încât să se suprapună peste întreaga vacanţă parlamentară, ca Guvernul să poată da ordonanţe de urgenţă în orice moment). În materie penală, se aplică pricipiul legii mai favorabile pentru inculpat. Asta înseamnă că indiferent ce face după aceea Parlamentul cu aceste ordonanţe (că le modifică sau că le respinge) şi indiferent dacă ele sunt declarate neconstituţionale, forma adoptată de către Guvern produce efecte juridice.
Ordonanţele de urgenţă au acest merit: intră în vigoare imediat ce sunt publicate în Monitorul Oficial şi sunt trimise la Parlament. Parlamentul este deja, oficial, convocat în sesiune extraordinară (chiar dacă nu e nici dracu’ pe acolo), deci şi această cerinţă a Constituţiei este formal îndeplinită. (Sesiunea extraordinară a fost şi ea parte a planului: de aceea a fost convocată astfel încât să se suprapună peste întreaga vacanţă parlamentară, ca Guvernul să poată da ordonanţe de urgenţă în orice moment). În materie penală, se aplică pricipiul legii mai favorabile pentru inculpat. Asta înseamnă că indiferent ce face după aceea Parlamentul cu aceste ordonanţe (că le modifică sau că le respinge) şi indiferent dacă ele sunt declarate neconstituţionale, forma adoptată de către Guvern produce efecte juridice.
Chiar şi un minut dacă ordonanţele sunt în vigoare, instanţele care judecă sunt obligate să se raporteze la acel minut şi să aplice legea penală mai favorabilă pentru inculpat.
Cum, printre altele, aceste ordonanţe dezincriminează aproape complet infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, toţi cei condamnaţi pentru această infracţiune sau toţi cei care sunt acum anchetaţi sau judecaţi vor scăpa de procese. Guvernul ştie că aceste ordonanţe sunt neconstituţionale.
Pentru că în vara anului trecut, prin Decizia 536/2016, CCR a dezvoltat o jurisprudenţă bazată pe următorul algoritm:
1. România a semnat tratate internaţionale privind anticorupţia şi integritatea publică şi s-a angajat să incrimineze în mod corespunzător abuzul agenţilor publici.
Prin urmare, s-au adoptat legi în conformitate cu aceste tratate.
2. A atenua sau a exclude din legilsaţie exigenţele deja adoptate înseamnă încălcarea acestor tratate.
3. Statul Român se obligă, prin Constituţie, să respecte „întocmai şi cu bună-credinţă” tratatele internaţionale la care a aderat.
4. Concluzia: orice modificare a legislaţiei penale în sensul unei relaxări nejustificate a respectivelor exigenţe înseamnă încălcarea tratatelor şi este, aşadar, neconstituţională.
Prin urmare, dacă Guvernul transformă aceste ordonanţe în proiecte de lege şi le trimite în Parlament, chiar şi în procedură de urgenţă, există uriaşul risc ca acestea să fie declarate neconstituţionale ÎNAINTE să intre în vigoare.
Minutul acela de care are nevoie Guvernul nu va mai exista. Minutul acela operează ca o veritabilă amnistie. Ca să îl obţină, Guvernul este nevoit să nu renunţe la cele două ordonanţe de urgenţă. QED. Restul - cum ar fi ce-ar mai rămâne din cariera politică a lui Sorin Grindeanu dacă adoptă ordonanţele – acestea sunt detalii pe care numai domnia sa le poate administra.
Citeste mai mult: adev.ro/ok8bqs
Mona Nicole : O chestiune foarte importantă, cu dedicaţie, ce NU a fost dezbătută, este următoarea:
CONDAMNAŢII pentru care se grațiază potrivit art.2 lit. a) și b), NU MAI SUNT OBLIGAŢI SĂ ACHITE DESPĂGUBIRILE la care au fost obligaţi prin hotărâre judecătorească definitivă !!
„Art. 3 (1) Prevederile art. 1–2 nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare;
(2) Grațierea este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate.
(3) Pevederile alin.(2) NU SE APLICĂ CONDAMNAŢILOR pentru care se grațiază potrivit art. 2 lit. a) și b);”
„Art. 2 Se graţiază în parte :
a) cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit VÂRSTA de 60 ani, femeilor însărcinate (GRAVIDE) sau persoanelor CARE AU ÎNTREŢINERE MINORI cu vârsta de până la 5 ani;
b) cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt DIAGNOSTICATE CU BOLI INCURABILE ÎN FAZE TERMINALE;”
Mona Nicole :
În mass-media a apărut informaţia că Preşedintele Iohannis ar iniţia procedurile pentru organizarea unui REFERENDUM "pe tema GRAŢIERII". Această informaţie ESTE ERONATĂ!!!
NU ştim dacă ÎNTREBĂRILE pe care intenţionează Preşedintele să le formuleze sunt "pe tema graţierii"!!! E PERICULOS să fie susţinută şi promovată această idee, fiindcă aşa au prezentat-o cei care sunt interesaţi să critice acest demers, dar a fost preluată de către cei care NU cunosc detalii juridice şi constituţionale!!!
Întrebările referendumului s-ar putea să se refere, de exemplu, la iertarea de la plata prejudiciilor a celor graţiaţi, în special a prejudiciilor aduse statului şi, mai ales, cu privire la DEZINCRIMINAREA unor infracţiuni de serviciu, reducerea pedepselor pentru săvârşirea acelor infracţiuni, cu consecinţa reducerii termenului de prescripţie, prin care sunt aduse prejudicii inclusiv statului român. Acestea pe care le-am menţionat pot fi considerate probleme de interes NAŢIONAL, pentru care poate fi iniţiat referendum de către Preşedinte.
Întrebările referitoare la amnistie şi graţiere, pot fi considerate că NU sunt de interes naţional, aşa cum IMPUNE CONSTITUŢIA în art.90 ("Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-şi exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de INTERES NAŢIONAL.").
Apoi, după referendum, chiar dacă va fi îndeplinit cvorumul de prezenţă şi va fi întrunit numărul minim de voturi necesar, CCR va putea invalida referendumul din cauză că întrebările NU au fost referitoare la probleme de interes naţional.
Deci, există detalii importante ce trebuie luate în considerare şi NU e deloc uşoară formularea întrebărilor pentru referendumul la care s-a referit Preşedintele Iohannis.
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2017-01-18-21540059-0-proiect-oug-pentru-gratierea-unor-pedepse.pdf
CONDAMNAŢII pentru care se grațiază potrivit art.2 lit. a) și b), NU MAI SUNT OBLIGAŢI SĂ ACHITE DESPĂGUBIRILE la care au fost obligaţi prin hotărâre judecătorească definitivă !!
„Art. 3 (1) Prevederile art. 1–2 nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare;
(2) Grațierea este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate.
(3) Pevederile alin.(2) NU SE APLICĂ CONDAMNAŢILOR pentru care se grațiază potrivit art. 2 lit. a) și b);”
„Art. 2 Se graţiază în parte :
a) cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit VÂRSTA de 60 ani, femeilor însărcinate (GRAVIDE) sau persoanelor CARE AU ÎNTREŢINERE MINORI cu vârsta de până la 5 ani;
b) cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt DIAGNOSTICATE CU BOLI INCURABILE ÎN FAZE TERMINALE;”
Mona Nicole :
În mass-media a apărut informaţia că Preşedintele Iohannis ar iniţia procedurile pentru organizarea unui REFERENDUM "pe tema GRAŢIERII". Această informaţie ESTE ERONATĂ!!!
NU ştim dacă ÎNTREBĂRILE pe care intenţionează Preşedintele să le formuleze sunt "pe tema graţierii"!!! E PERICULOS să fie susţinută şi promovată această idee, fiindcă aşa au prezentat-o cei care sunt interesaţi să critice acest demers, dar a fost preluată de către cei care NU cunosc detalii juridice şi constituţionale!!!
Întrebările referendumului s-ar putea să se refere, de exemplu, la iertarea de la plata prejudiciilor a celor graţiaţi, în special a prejudiciilor aduse statului şi, mai ales, cu privire la DEZINCRIMINAREA unor infracţiuni de serviciu, reducerea pedepselor pentru săvârşirea acelor infracţiuni, cu consecinţa reducerii termenului de prescripţie, prin care sunt aduse prejudicii inclusiv statului român. Acestea pe care le-am menţionat pot fi considerate probleme de interes NAŢIONAL, pentru care poate fi iniţiat referendum de către Preşedinte.
Întrebările referitoare la amnistie şi graţiere, pot fi considerate că NU sunt de interes naţional, aşa cum IMPUNE CONSTITUŢIA în art.90 ("Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-şi exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de INTERES NAŢIONAL.").
Apoi, după referendum, chiar dacă va fi îndeplinit cvorumul de prezenţă şi va fi întrunit numărul minim de voturi necesar, CCR va putea invalida referendumul din cauză că întrebările NU au fost referitoare la probleme de interes naţional.
Deci, există detalii importante ce trebuie luate în considerare şi NU e deloc uşoară formularea întrebărilor pentru referendumul la care s-a referit Preşedintele Iohannis.
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2017-01-18-21540059-0-proiect-oug-pentru-gratierea-unor-pedepse.pdf
Liviu Avram :
Referendumul anunțat de Klaus Iohannis este ultima soluție la care mai putea apela în calea ordonanțelor de urgență privind grațierea și multilarea legilor penale.
Din păcate, este doar o soluție politică, și nu una juridică. Miercuri, Guvernul poate adopta ordonanțele. Însă costurile poltice pentru PSD și pentru Guvern devin incalculabile: dacă nu așteaptă să vadă ce spun românii la referendum, ar fi dovada că au premeditat totul.
Și cum mai poți invoca votul românilor dacă îl respingi atunci când nu-ți convine? Sper să se mai găsească prin partidul ăla și oameni lucizi.
Ia uitați ce trăznaie am mai descoperit: pe 27 decembrie anul trecut, conducerea Senatului a clasat proiectul de lege al Ralucăi Prună, prin care deținuților li se recunoșteau 3 zile executate din pedeapsă pentru 30 de zile petrecute în condiții inumane.
Motivul clasării este un articol din Constituție care spune exact contrariul: proiectele de lege ale vechiului Parlament își continuă prcedura în cel nou. Plus că e pentru prima dată când aud de clasarea unui proiect de lege, încă nu realizez ce înseamnă asta.
Dacă această lege ar fi fost adoptată, în luna mai ne puteam prezenta frumos cu ea la CEDO, ca să arătăm că statul român face ceva în privința aglomerației din pușcării.
Articolul 2 al proiectului de Ordonanţă pentru graţierea unor pedepse prevede că persoanele cu vâsta peste 60 de ani beneficiază de o reducere a pedepsei la jumătate. „Se graţiază în parte : cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani”, se arată în propunerea Ministerului Justiţiei. Astfel, indiferent de infracţiunea comisă, un condamnat poate beneficia de o reducere a pedepsei la jumătate dacă a împlinit peste 60 de ani, cu condiţia să nu fie recidivist. Bunăoară, un criminal, un violator, un tâlhar sau un pedofil pot beneficia de o reducere a pedepsei dacă au peste 60 de ani. „Adevărul” a identificat două cazuri de infractori periculoşi, condamnaţi la ani grei de închisoare, care vor putea fi eliberaţi condiţionat imediat după intrarea în vigoare a ordonanţei privind graţierea, dacă legea propusă rămâne în forma actuală.
Citeste mai mult: adev.ro/okabog
Dar Florin Iordache rămânea astfel fără argumente pentru legea grațierii...
UPDATE 15.30: Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat, joi, proiectul de lege pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în timpul vacanţei parlamentare, acesta urmând să fie trimis în plenul Camerei pentru dezbatere şi vot final, informează News.ro.
UPDATE 14.00: Legea de abilitare a Guvernului să emită ordonanţe în vacanţa parlamentară a fost adoptată, joi, în Senat. Proiectul a fost adoptat cu 76 de voturi ”pentru” şi 35 de voturi ”împotrivă”.
UPDATE 13.20: Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în perioada vacanţei parlamentare a primit, joi, raport de adoptare din partea Comisiei juridice a Senatului, cu şapte voturi ”pentru” şi trei ”împotrivă”, liberalii criticând actul normativ trimis de Guvern, despre care au spus că ”este scris cu picioarele”.
Coaliţia de guvernământ a anunţat că, joi, intenţionează să finalizeze adoptarea proiectului de lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe durata vacanţei parlamentare, în ambele Camere ale Parlamentului, informează News.ro. Proiectul de lege a fost adoptat, miercuri seara, în prima şedinţă a cabinetului Grindeanu.
”Astăzi avem pe ordinea de zi două puncte: un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi un proiect de OUG pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Sunt lucruri absolut necesare pentru a funcţiona cum trebuie ca Guvern şi pentru a da posibilitatea Parlamentului, zilele următoare să adopte acest proiect de lege. Avem toate avizele pentru cele două. Campania a trecut, intrăm în pâine şi trecem la fapte”, a spus premierul Sorin Grindeanu, la începutul primei şedinţe pe care a prezidat-o la Palatul Victoria.
Biroul Permanent al Senatului a fost convocat, joi, pentru ora 9, urmând ca lucrările în comisii să înceapă la ora 10. La ora 12, proiectul de abilitare ar putea intra în plenul Senatului, prima Cameră sesizată. La ora 13, se întruneşte Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru a pune proiectului pe ordinea de zi a şedinţei de plen convocate pentru ora 15.
După sesiunea extraordinară de joi, Parlamentul nou ales se va afla în vacanţă până pe 1 februarie.
Actul normativ in cauza permite Executivului sa se substituie Legislativului si ca, totodata, legea ar permite Cabinetului Grindeanu sa modifice legi organice prin ordonante simple, ceea ce este contrar Constitutiei.
CCR: Legea care permite Guvernului să dea ordonanțe în perioada vacanțelor parlamentare este constituțională. Liviu Dragnea: Îi rog pe liberali să înțeleagă că s-a încheiat campania electorală. PNL: Decizia Curții se aplică, nu se discută - 12 ianuarie 2017
UPDATE 13.43: Liberalii consideră că decizia Curţii Constituţionale asupra legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe oferă un răspuns „cert asupra unor suspiciuni de neconstituţionalitate care trebuiau clarificate”, potrivit unui cominicat de presă al PNL.
„Decizia Curţii Constituţionale asupra legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe oferă un răspuns cert asupra unor suspiciuni de neconstituţionalitate care trebuiau clarificate. Era datoria şi obligaţia PNL, ca partid de Opoziţie, de a sesiza orice astfel de aspecte care ridică semne de întrebare în privinţa încălcării Legii fundamentale. Astfel, decizia Curţii Constituţionale se aplică, nu se discută. Cu acest prilej PSD are posibilitatea de a nu mai mima activitatea parlamentară, de a nu mai inventa pretexte pentru nerealizarea angajamentelor electorale, ci de a prezenta soluţii de guvernare concrete şi realiste”, informează sursa citată.
13.35: Președintele Camerei Deputaților, social-democratul Liviu Dragnea, a salutat, joi, decizia CCR.
„Salut decizia de astăzi a Curții Constituționale! Încă o dată, se demonstrează faptul că PNL înțelege să blocheze orice proiect benefic românilor în numele unui război politic generat tot de ei. Îi rog să înțeleagă că s-a încheiat campania electorală. Îi invit să construim împreună o viață mai bună pentru români și nu să blocăm România", a scris Liviu Dragnea, pe Facebook.
11.47: Judecătorii CCR au decis, joi, că Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară este constituţională.
Curtea Constituțională a României (CCR) discută, joi, constestația depusă de PNL, USR și PMP care vizează Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe simple pe timpul vacanței parlamentare.
Vineri, PMP, PNL și USR au contestat, această lege, la o zi după ce a fost adoptată de Parlament. Opoziția a argumentat că actul normativ permite Executivului să se substituie Legislativului şi că, totodată, legea ar permite cabinetului Grindeanu să modifice legi organize prin ordonanţe simple, ceea ce este contrar Constituţiei.
„PSD, dacă vrea să guverneze, trebuie să respecte legea și să se pună pe treabă, întrucât deține majoritatea parlamentară și poate emite oricând ordonanțe de urgență. Partidul Național Liberal veghează la respectarea legii și consideră ca orice act de guvernare trebuie să respecte aceste rigori, inclusiv cele constituționale. Din acest motiv, PNL a depus astăzi sesizarea de neconstituționalitate asupra legii pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe simple", se preciza într-un comunicat al PNL.
Liberalii au precizat că acest demers este sprijinit și de parlamentarii USR și PMP și are la bază argumentele invocate de Consiliul Legislativ. Totodată, PNL atrage atenția că legea nu respectă rigorile constituționale. „Proiectul depășește limitele stabilite de Constituție prevăzute la articolul 115, alineatul 1, referitoare la domeniul legilor organice care nu pot face obiectul legii de abilitare a Guvernului", susțin liberalii.
Potrivit PNL, liderul PSD, Liviu Dragnea, dezinformează cu privire la o presupusă "blocare a activității" Guvernului generată de acest demers. „În realitate, Liviu Dragnea se folosește de confuzia făcută deseori în spațiul public între ordonanțele simple și ordonanțele de urgență. Guvernul Dragnea — Grindeanu nu este împiedicat cu nimic să-și pună în operă inițiativele dorite prin intermediul ordonanțelor de urgență, până la soluționarea sesizării de către CCR. Nu ne îndoim de faptul că actualul Guvern va folosi acest instrument și va da dovadă de voință politică în acest sens", au subliniat PNL.
Liberalii au mai arătat și că ordonanțele de urgență pot fi emise în baza articolului 115, alineatul 5 din Constituție, și în vacanța parlamentară, fiind necesară doar mobilizarea majorității PSD-ALDE pentru îndeplinirea procedurilor parlamentare destinate intrării proiectelor în dezbaterea comisiilor de specialitate. În sesizarea transmisă CCR, se mai menționează că legea încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat. „Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe nu are un caracter concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc", a explicat PNL. Sesizarea a fost semnată de 53 de parlamentari PNL, 25 — USR și 10 — PMP.
Salut decizia de astăzi a Curții Constituționale! Încă o dată, se demonstrează faptul că PNL înțelege să blocheze orice proiect benefic românilor în numele unui război politic generat tot de ei.
Îi rog să înțeleagă că s-a încheiat campania electorală. Îi invit să construim împreună o viață mai bună pentru români și nu să blocăm #România !
Sursa : http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/proiectul-de-abilitare-a-guvernului-de-a-emite-ordonante-pe-durata-vacantei-parlamentare-este-supus--joi--votului-in-parlament-437387
Art. 283 noul cod penal - Represiunea nedreaptă:
(1) Fapta de a pune în mişcare acţiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de libertate ori de a trimite în judecată o persoană, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Reţinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Adoptare. În noaptea de 31 ianuarie/1 februarie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la grațiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.
De ce OUG? Pentru situații de urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR.
Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă. Cu privire la o primă variantă a textului OUG apărut săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a proiectului de OUG. Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.
Modificarea C. pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile:
1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).
– OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;
– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:
– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;
– se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani închisoare la 6 luni-3 ani închisoare sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi reclamată în termen de până la 8 ani de la data comiterii și urmărită/judecată în maxim 16 ani, de acum acest termen va fi de 5 ani, respectiv 10 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare, în care s/au îndeplinit acte de procedură, de mai mult de 10 ani trebuie închise;
–în caz de condamnare, până acum judecătorul trebuia să interzică celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG această interdicție rămâne la latitudinea judecătorului;
– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc., de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă;
– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!
3. neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorire de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.
4. conflictul de interese Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.
– CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată (dec. 603/2015), dar, în loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG nr. 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la mare, nu vei comite vreo infracțiune;
– în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.
5. șoferii băuți
– se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR 732/2014.
– se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani.
Modificarea C. pr. pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului de procedură penală, care au intrat în vigoare la momentul publicării OUG:
1. achitare în caz de prescripție: Până acum, dacă ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei.
2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR nr. 614/2016, OUG nr. 13 prevede că, în caz de prelungire a controlului judiciar, inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.
3. denunțul: Organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Până la 1 februarie 2017, denunțul se putea depune oricând în termenul de prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede că începând cu data de 1 februarie denunțul trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua consecințe sunt de subliniat:
– nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu retroactivează, așa cum se întâmplă în materia normelor penale;
– nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o faptă este adusă la cunoștința poliției sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu. Rămâne ca practica să decidă dacă sunt și alte consecințe.
Procedura în Parlament OUG a fost depusă ieri la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. (4) Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului.
Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. (4) Constituție, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.
Ce se poate face?
– Guvernul să revină asupra OUG nr. 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge;
– Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusivă dacă va ataca OUG nr. 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere ca normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar ca ordonanța să existe ca act normativ;
– Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti. Deci, dacă exista un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care sunt incidente articolele din OUG nr. 13/2017, procurorul de ședință, eventual un procuror DNA, poate cere asta instanței, care le poate trimite la CCR;
– În temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei și art. 34-39 din Legea nr. 74/1992, CSM poate declanșa conflictul constituțional între autoritățile statului – CSM, instanțele judecătorești și Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul, pe de altă parte. Pe data de 1 februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru;
Intrarea în vigoare a OUG:
– modificările la C. pr. pen. au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017;
– modificările la C. pen. vor intra în vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la C. pen. își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. (2) C. pen.)
Concluzii:
– OUG nu era urgentă, din moment ce pune în acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an și se dă un termen de 10 zile pentru aplicare;
– Îndreptarea pe cale juridică a acestei situații poate avea loc doar până la data de 11 februarie 2017, ora 00.00.
Judecător dr. Cristi Danileţ
Sursa : https://www.juridice.ro/491720/ordonanta-de-marti-noapte-pe-intelesul-tuturor.html
Art. 283 noul cod penal - Represiunea nedreaptă:
(1) Fapta de a pune în mişcare acţiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de libertate ori de a trimite în judecată o persoană, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Reţinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor
2 februarie 2017 | Cristi DANILEȚAdoptare. În noaptea de 31 ianuarie/1 februarie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la grațiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.
De ce OUG? Pentru situații de urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR.
Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă. Cu privire la o primă variantă a textului OUG apărut săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a proiectului de OUG. Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.
Modificarea C. pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile:
1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).
– OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;
– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:
– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;
– se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani închisoare la 6 luni-3 ani închisoare sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi reclamată în termen de până la 8 ani de la data comiterii și urmărită/judecată în maxim 16 ani, de acum acest termen va fi de 5 ani, respectiv 10 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare, în care s/au îndeplinit acte de procedură, de mai mult de 10 ani trebuie închise;
–în caz de condamnare, până acum judecătorul trebuia să interzică celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG această interdicție rămâne la latitudinea judecătorului;
– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc., de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă;
– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!
3. neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorire de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.
4. conflictul de interese Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.
– CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată (dec. 603/2015), dar, în loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG nr. 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la mare, nu vei comite vreo infracțiune;
– în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.
5. șoferii băuți
– se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR 732/2014.
– se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani.
Modificarea C. pr. pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului de procedură penală, care au intrat în vigoare la momentul publicării OUG:
1. achitare în caz de prescripție: Până acum, dacă ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei.
2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR nr. 614/2016, OUG nr. 13 prevede că, în caz de prelungire a controlului judiciar, inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.
3. denunțul: Organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Până la 1 februarie 2017, denunțul se putea depune oricând în termenul de prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede că începând cu data de 1 februarie denunțul trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua consecințe sunt de subliniat:
– nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu retroactivează, așa cum se întâmplă în materia normelor penale;
– nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o faptă este adusă la cunoștința poliției sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu. Rămâne ca practica să decidă dacă sunt și alte consecințe.
Procedura în Parlament OUG a fost depusă ieri la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. (4) Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului.
Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. (4) Constituție, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.
Ce se poate face?
– Guvernul să revină asupra OUG nr. 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge;
– Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusivă dacă va ataca OUG nr. 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere ca normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar ca ordonanța să existe ca act normativ;
– Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti. Deci, dacă exista un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care sunt incidente articolele din OUG nr. 13/2017, procurorul de ședință, eventual un procuror DNA, poate cere asta instanței, care le poate trimite la CCR;
– În temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei și art. 34-39 din Legea nr. 74/1992, CSM poate declanșa conflictul constituțional între autoritățile statului – CSM, instanțele judecătorești și Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul, pe de altă parte. Pe data de 1 februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru;
Intrarea în vigoare a OUG:
– modificările la C. pr. pen. au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017;
– modificările la C. pen. vor intra în vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la C. pen. își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. (2) C. pen.)
Concluzii:
– OUG nu era urgentă, din moment ce pune în acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an și se dă un termen de 10 zile pentru aplicare;
– Îndreptarea pe cale juridică a acestei situații poate avea loc doar până la data de 11 februarie 2017, ora 00.00.
Judecător dr. Cristi Danileţ
Sursa : https://www.juridice.ro/491720/ordonanta-de-marti-noapte-pe-intelesul-tuturor.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu