Darile la Stat - Jaful Generalizat

Exploatarea omului de catre om , prin taxe si impozite aberante !

Jaful economic trebuie stopat !

Din moment ce se sifoneaza peste 40 miliarde euro de la buget in fiecare an , orice taxa noua introdusa de Guvern , este o mare tampenie !

Statul trebuie sa intervina acolo unde se fac cheltuieli inutile si aberante !

Taxele si impozitele nejustificate Economic , sunt masuri irationale !

Un angajat cu un salariu mediu net lunar pe economie de 1.400 de lei plăteşte statului, anual, contribuţii şi taxe de 15.000 de lei, adică atât cât o jumătate de Dacia Logan. Cum? Pentru a da angajatului 1.400 lei, lunar, angajatorul plăteşte statului încă 1.000 de lei lunar - contribuţii sociale şi taxe. Deci, cheltuiala sa totală lunară pentru a plăti un salariu de 1.400 lei net lunar este de 2.400 de lei. La acest salariu, virează statului anual 12.000 de lei. Când, cu cei 1.400 de lei angajatul iese la cumpărături, el mai lasă statului, ca TVA, încă aproape un sfert din bani, adică 3.000 de lei anual. Dacă are maşină, pentru fiecare litru achiziţionat plăteşte acciză de 2 lei. Dacă este şi fumător, dă statului 32 de bani pentru fiecare ţigară, ca acciză. Şi încă nu şi-a plătit impozitul la casă şi locul de parcare.  http://www.zf.ro/

Noile taxe vor saraci romanii si incurajeaza evaziunea, se plang retailerii
Noile taxe impuse de Guvern vor afecta populatia, care se va confrunta cu cresteri de preturi, dar si retailerii, prin scaderea afacerilor si a investitiilor, potrivit Asociatiei Marilor Retele Comerciale (AMRC).

Institutia avertizeaza ca efectele masurilor Executivului vor avea efectul invers, anume cresterea evaziunii fiscale si scaderea incasarilor la buget.

De asemenea, practica Guvernului de a schimba regulile jocului fara consultarea mediului de afaceri afecteaza in mod considerabil atractivitatea mediului de afaceri romanesc si reprezinta un puternic semnal de descurajare a investitiilor.

In plus, populatia se va confrunta cu cresteri de preturi.

"Largirea artificiala si nejustificata a bazei de taxare nu stimuleaza functionarea economiei ci, dimpotriva, incurajeaza evaziunea in detrimentul jucatorilor corecti, care platesc taxele si respecta legea in Romania. Reluam cu aceasta ocazie o solicitare mai veche a AMRCR pentru Guvern, aceea de reducere generala a TVA, masura care va stimula in mod real consumul si va avea un impact pozitiv asupra bugetului", a declarat intr-un comunicat directorul executiv al AMRCR, Delia Nica, conform Mediafax.

Guvernul a inclus in bugetul pe 2014 mai multe masuri fiscale, printre care impunerea unei accize de 7 eurocenti pe litru la carburanti, indexarea accizelor cu inflatia si taxarea constructiilor speciale. Prin aceste taxe si impozite, statul ar trebui sa incaseze anul viitor aproape 5 miliarde de lei.

Ce impact au asupra preturilor noile accize la benzina? 

Consilierul primului-ministru Cristian Socol a furnizat ieri 8 argumente pentru care "cresterea accizelor va avea mai degraba un impact nesemnificativ asupra preturilor". Toate cele 8 argumente sunt criticabile, in schimb sunt surprins sa vad ca nici un consilier al guvernului nu aduce singurul argument pertinent in favoarea inaspririi fiscalitatii (caci da! - se poate formula totusi un astfel de argument), scrie Bogdan Glavan pe blogul lui.

     1. "In economia romaneasca inca exista deficit de cerere. Postcriza, romanii si-au redus apetitul de consum. Cererea este scazuta, ceea ce inseamna ca magazinele si producatorii nu se vor avanta sa creasca preturile... majoritatea companiilor vor lua asupra lor marea parte a poverii fiscale suplimentare"

 Este primul si cel mai important motiv furnizat de Cristian Socol. Dupa mine, el este important atat prin ceea ce spune dar mai ales prin ce ascunde. Pentru a intelege de ce este un argument viclean, postez aici o lectie standard de economie referitoare la efectul accizarii, asa cum este predata ea de Nicholas Mankiw la Harvard - un neokeynesian pe care consilierul (sau consilierii) PM il apreciaza cu siguranta.

Povara impozitarii se reflecta in doua elemente: (1) scaderea ofertei, ceea ce duce la scaderea cantitatii tranzactionate; astfel, consumatorii au de suferit fiindca nu-si mai pot procura la fel de multa benzina ca inainte. (2) scumpirea produsului, care depinde de elasticitatea cererii si a ofertei; cu alte cuvinte, cumparatorii vor cumpara benzina mai putina SI mai scumpa.

Am aratat in graficul de mai jos (standard, prezent in orice manual studentesc de anul I), in cazul A, care este efectul impunerii unei accize asupra benzinei pe o piata normala. Oferta scade, pretul creste, vanzatorii incaseaza mai putin decat incasau anterior. Deci atat cumparatorii (prin pretul mai mare) cat si vanzatorii (prin incasarile mai mici) contribuie la plata impozitului.

Acum, cred ca Cristian Socol vrea sa spuna ca cererea pentru carburant a ajuns mai elastica decat oferta de carburant. De aceea am creat cazul B, ducand la extrem ipoteza de lucru si trasand o cerere perfect elastica. 

Asa cum se vede, scaderea ofertei duce EXCLUSIV la scaderea MASIVA a cantitatii. Cine are de suferit in acest caz?! Evident, ambele parti ale pietei, deoarece volumul vanzarilor (cantitate x pret) este aproape jumatate din cat era inainte de impozitare. In acest caz, este adevarat, povara impozitarii nu este atat de vizibila ca in cazul A, tocmai fiindca pretul nu creste. Insa asa cum stie orice economist, atunci cand ajustarea nu se face prin pret, ea se face prin cantitate. 

Povara impozitarii se va reflecta in scaderea semnificativa a vanzarilor de benzina. Ce vreau sa spun este urmatorul lucru: daca producatorii vor prelua cea mai mare parte a cresterii costului benzinei, atunci intr-adevar consumatorii nu vor scoate mai multi bani din buzunar. Insa aceasta nu inseamna ca populatia nu va avea de suferit! Bineinteles ca populatia va avea de suferit, deoarece va cumpara mai putina benzina.

 Cu care din cele doua situatii este mai probabil sa ne intalnim in practica? Cu a doua varianta, spune Cristian Socol. Aceasta prezumtie este in opinia mea nefundamentata si, luata in serios, ridiculizeaza politica guvernului, fiindca echivaleaza cu a spune ca guvernul nu va castiga nimic din cresterea accizelor. Evident, tind sa merg mai degraba pe ideea ca guvernul nu e prost si impune taxe tocmai pentru a le si colecta, pentru a-si creste veniturile. Dar atunci inseamna ca elasticitatile cererii si ofertei nu sunt atat de mari incat cifra de afacere a companiilor petroliere sa nu creasca. Deci inseamna ca situatia A va fi cea reala, ba mai mult, s-ar putea sa vedem ca avem de-a face cu o cerere inca si mai inelastica (asa cum scrie la carte ca este cererea de carburant); cumparatorii vor suporta prin pret o parte din povara fiscala (poate cea mai mare parte).

    2. "Inflatia importata va fi mai mica anul viitor"

Acest argument poate se va dovedi corect, insa ce ne spune el de fapt? Ca populatia ar fi avut semnificativ de castigat IN ABSENTA accizarii, deoarece pretul carburantilor ar fi scazut ! Acum el nu va mai scadea, sa presupunem ca ramane stabil. Dar este un rezultat prost ! Consumatorii ar fi avut de castigat din scaderea pretului !

     3. "Cresterea preturilor la combustibili ca urmare a maririi accizei poate compensata de reducerea pretului petrolului pe pietele mondiale" Banca Nationala considera ca balanta riscurilor este echilibrata iar impactul cresterii accizelor va fi nesemnificativ (vezi ultimul Raport asupra Inflatiei)

Cum ziceam, "gratie" guvernului nu mai apucam sa vedem ieftinirea benzinei asa cum ar fi dictat piata mondiala! In ceea ce priveste BNR, nu avem confirmarea faptului ca cresterea accizelor a fost luata in calcul de BNR in redactarea Raportului asupra inflatiei. Cum ar fi putut?! Decizia guvernului s-a luat luni, publicarea raportului a avut loc marti. A fost timp pentru refacerea calculelor si refacerea Raportului? Nu cred, mai ales ca el nu mentioneaza nimic despre accize/riscuri inflationiste interne.

     4. Pretul la energie va fi afectat nesemnificativ de cresterea accizelor. Pe piata energiei, cantitatile oferite sunt mult mai mari decat cele cerute, preturile scad

Plecasem de la benzina si ajungem la electricitate, dar in fine. Repet, existenta unei oferte ridicate e in favoarea consumatorului. Trebuie ca guvernul sa faca neaparat ceva pentru a impiedica ieftinirea curentului electric?!

     5. Preturile produselor alimentare nu vor creste. Volatilitatea determinata de conditiile meteo a fost redusa in ultimii ani. Ca si anul trecut, incepand cu octombrie 2013 Guvernul a acordat peste 500 milioane de euro drept plati anticipate pentru pregatirea campaniei agricole de anul viitor. Vom face din nou Prima umplere pe canalele de irigatii

OK, ne indepartam de problema. Faptul ca guvernul cheltuie bani pe subventii nu justifica impozitarea. Nu era mai bine ca guvernul sa nu mai ridice impozite din capul locului, lasand astfel mai multi bani in buzunarele consumatorilor si stimuland consumul? Stiu, nu era mai bine, birocratii guvernamentali nu ar mai avut ce hartii sa plimbe de colo-colo.

     6. Anticipatiile inflationiste sunt favorabile procesului de dezinflatie. Ultimul Raport asupra inflatiei estimeaza ca anticipatiile consumatorilor pentru urmatoarele 12 luni se imbunatates-  consumatorii romani isi formeaza asteptarile uitandu-se in trecut- deci in maniera adaptiva mai degraba decat anticipativa, adica privind spre viitor. Ceea ce in trecut a fost un dezavantaj, in cazul de fata reprezinta un avantaj, pentru ca in trecut preturile au scazut

 Ha, ha, ha! Aici se vede ce fin simt al umorului are autorul. Anticipatiile inflationiste se modifica as we speak. Iar ultima parte a citatului pare sa sugereze ca publicul este prea naiv ca sa isi dea seama care va fi inflatia cu adevarat, deoarece "se uita in trecut". Cu atat mai rau pentru consumator! Daca statul recurge la astfel de "surprize" consumatorul poate fi luat pe nepregatite, e adevarat. Dar cum sa spui atunci ca surpriza este in favoarea lui?! Hai sa luam un caz istoric. Dupa 1990 rata inflatiei in Romania a batut spre 300%, iar rata dobanzii la depozite s-a ridicat pe la 70%. Deponentilor li s-a confiscat practic averea pe care o tineau in banci. De ce? Pentru a sustine industria neperformanta ridicata de Ceausescu, dar asta este alta discutie. Important este ca romanii au avut parte de o surpriza monetara si, nefiind obisnuiti cu devalorizarea (doar veneau dupa decenii de preturi inghetate) au luat teapa. Cum s-ar spune, au avut anticipari adaptive, uitandu-se prea mult in trecut si prea putin la masurile politice curente! Inflatia a crescut lent, pe masura ce oamenii au inteles ca cresterile de salarii si subventiile acordate intreprinderilor de stat nu fac decat sa sporeasca inflatia.

Observati si ca acest argument este o in directa contradictie cu argumentul (1), care spune ca populatia accizele nu vor fi suportate de populatie. Acum aflam ca vor fi suportate de fapt, dar fara sa isi dea seama.

    7. Rata inflatiei va cobori la un minim istoric in 2014

Ponderea combustibililor in IPC este de 8%, chiar actualii decidenti politici spuneau acum cativa ani ca scumpirea benzinei cu 10% duce la cresterea inflatiei cu 0,6%. In plus, nu poti sa pui boii inaintea carului: inflatia este un rezultat al scumpirii carburantilor, nu viceversa. Inflatia ar fi fost si mai mica in 2014 fara cresterea impozitarii carburantilor.

     8. Mentinerea pe termen mediu a unui output gap negativ (diferenta dintre productia efectiva si cea potentiala) va conduce in continuare la presiuni deflationiste si la ajustari posibil abrupte ale deficitului de cont curent. Cu anticipari dezinflationiste din ce in ce mai favorabile, la niveluri joase, Romania ar merge periculos pe sarma. Orice soc intern sau extern asupra output gap ului s-ar traduce prin pericolul deflatiei, un proces mult mai periculos decat ceea ce traim acum. Fortand putin, putem vedea peste timp ca o  crestere a accizelor a "indulcit" mixul de politici monetar-fiscale, fara sa se intentioneze neaparat acest lucru.

Acest argument chiar este provocator. Atat de provocator incat nu voi mai adauga nimic in afara de faptul ca il astept mai intai pe Cristian Socol sa ne explice de ce deflatia pretului la benzina este un lucru rau. De ce deflatia pretului la alimente e un lucru rau. De ce deflatia pretului la computere si electronice e un lucru rau.

Asa cum ziceam in deschidere, a fost omis singurul motiv care, in opinia mea, ar putea justifica actuala politica fiscala. Este vorba de prevenirea unui nou boom ca in anii 2004-2008. Daca va amintiti - si trebuie sa va amintiti, pentru din acest motiv ati acuzat de iresponsabilitate guvernul Tariceanu! - in acei ani atat politica monetara cat si politica bugetara au fost expansioniste. Acest lucru a accentuat boom-ul. Acum am impresia ca politica fiscala tamponeaza frontal politica monetara: pe de o parte politica monetara imprima rate negative ale dobanzii si vrea cresterea creditarii, pe de alta parte guvernul vine si mareste poverile fiscale. S-ar putea sa nu fie chiar rau, la urma-urmei, desi vorba autorului, nimeni nu urmareste neaparat acest lucru!
Blogul profesorului Glavan  

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16008328-impact-asupra-preturilor-noile-accize-benzina-comentariu-socol.htm

Cum se sifoneaza banii statului de catre asfaltatori 

Raport Curtea de Conturi

Curtea de Conturi arata in ultimul sau raport modul in care sunt sifonati banii de la Compania Nationala pentru Administrarea Drumurilor (CNADNR) catre firmele "regilor asfaltului".
Potrivit Romania Libera, tehnicile principale de drenare a banilor publici sunt: "amnezii privitoare la ce se ceruse in caietul de sarcini, survenite la desemnarea castigatorilor la licitatii, renuntarea la judecata in procesele intentate de catre constructori, stangaciile manageriale mascate, bunavointa fata de constructori sau aruncarea in cosul de gunoi a propunerilor de ameliorare a activitatii si inchiderea ochilor in fata neregulilor sunt factori ce arata cheltuirea de catre CNADNR a 13 miliarde lei in perioada 2008-2012 fara rezultate vizibile".

Raportul mentioneaza ca CNADNR nu poate fi "definita ca o entitate performanta, profesionista, orientata spre realizarea scopului pentru care a fost infiintata si pentru care este finantata de la bugetul de stat". "CNADNR a creat impresia, cel putin in perioada auditata, unei entitati care nu a inteles si nu s-a acomodat pe deplin cu scopul si cu obiectul propriu de activitate (...), careia i-au fost straine notiunile de economicitate, eficienta si eficacitate", se spune in raport.

Inspectorii Curti de Conturi mentioneaza si cateva exemple concrete de cum decurc afacerile dintre CNADNR si firmele asfaltatorilor.

In cazul Transalpina, ale carui lucrari au inceput sub mandatul liberalului Ludovic Orban ca ministru al Transporturilor, valoarea lucrarilor a crescut de la 1,23 miliarde lei la 1,34 miliarde lei, din care numai dobanzile au depasit 400 milioane de lei. Castigatoarea contractului a fost firma Romstrade a lui Nelu Iordache, aflat acum dupa gratii. Desi in caietul de sarcini la licitatie s-a cerut expres ca plata ratelor sa se faca lunar, CNADNR a acceptat oferta firmei Romstrade ce presupunea plata trimestriala a acestora. Tot abuziv CNADNR a acceptat conversia datoriei catre Romstrade in bilete la ordin in euro, fiind preluate astfel costurile finantarii deja calculate, precum si cresterea cursului de schimb euro/leu.

Dre asemenea, dupa ce Directia Regionala de Drumuri si Poduri Craiova a refuzat sa plateasca firmei Romstrade lucrari suplimentare, din cauza "neconformitatilor si erorilor majore la lucrari", CNADNR i-a sanctionat pe cei de la Craiova, luandu-le gestionarea contractului.

"Regele Asfaltului" Nelu Iordache, ridicat de DNA

Un alt exemplu elocvent este reprezentat de propunerea unui director de Directia de Drumuri Bucuresti de eficientizare a activitatii. El a cerut ca ca DRDP Bucuresti sa cumpere utilajele necesare deszapezirii decat sa le inchirieze de la asfaltatori. "Totalul cheltuielilor estimate pe o perioada de cinci ani, pentru prestarea activitatii in forma actuala si inchirierea a 60 de autobasculante, lame, raspanditoare, 60 autoutilitare mixte si 45 de Unimog, este de 50,1 milioane euro", in conditiile in care "totalul cheltuielilor estimate pentru achizitionarea acelorasi utilaje si echipamente si prestarea in regie proprie a activitatii este de 36,1 milioane euro".

Doar pe raza DRDP Bucuresti s-ar economisi in primii 5 ani 14 milioane euro, suma ce ar creste la 43,2 milioane euro pentru primii zece ani, dupa terminarea contractelor aferente de leasing. Solicitarea directorului a fost ignorata total, au remarcat inspectorii Curtii de Conturi.

Curtea de Conturi a mai semnalat situatii asemanatoare si intr-un raport anterior din 2012, insa ministrii Ovidiu Silaghi si Dan Sova nu au luat nicio masura. 

http://www.ziare.com/

Românii şi sărăcia: Aproape două treimi dintre români sunt nemulţumiţi de modul în care trăiesc

Sondajul de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în luna martie a anului 2012 remis Calea Europeanăa urmărit desprinderea unor opinii, percepții și atitudini ale populației privind sărăcia și incluziunea socială.

În studiul IRES, 27% dintre persoanele care au fost incluse în eșantion declară că sunt mulțumite sau foarte mulțumite de felul în care trăiesc, în timp ce 71% sunt mai degrabă nemulțumite de acest aspect.

Un procentaj foarte mare de respondenţi, 78%, consideră că lucrurile merg într-o direcţie greşită în ţara noastră.

27% este proporția și a celor indivizi care se așteaptă ca peste un an să trăiască mult mai bine sau ceva mai bine, în timp ce 34% dintre ei se așteaptă să trăiască la fel, iar 32% să trăiască ceva mai prost sau mult mai prost.

Cei mai mulți români tind să se considere săraci, întrucât atunci când sunt rugați să se poziționeze pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „sărac”, iar 10 înseamnă „bogat”, media obținută este 4,73. Mai mult, o proporție covârșitoare a respondenților declară că sunt de părere că, în România, cei mai mulți oameni sunt săraci – 90%; 5% dintre persoanele intervievate sunt de părere că majoritatea românilor sunt bogați, iar 3% că nu sunt nici bogați, nici săraci, deci au un statut intermediar.
84% dintre persoanele chestionate sunt de părere că persoanele bogate ar trebui să contribuie suplimentar la bugetul ţării în vederea ieşirii mai rapide din criza.
Aproape jumătate dintre respondenţi (47%) consideră că inegalitatea in România este “foarte mare”, iar 29% o consideră “mare”.
77% dintre români consideră că oamenii bogaţi şi-au făcut averi prin încălcarea legii sau prin “relaţii.
Despre săraci şi bogaţi în Săptămâna Mare

Un comentariu de Vasile Dâncu

Când cercetăm sociologic atitudinea faţă de bogăţie şi sărăcie nu putem uita că suntem o cultură creştină, unde vorbele lui Iisus sunt amintite în fiecare duminică în biserici: mai ușor este a trece cămila prin urechile acului decât a intra bogatul în Împărăţia Cerului. Acest comandament biblic pare astăzi poate cel mai respectat, altfel nu ne puteam explica atitudinea faţă de antreprenori şi oamenii cu bani, rămasă la fel cu cea pe care o măsuram şi acum vreo 15 ani, când făceam primele sondaje cu întrebări pe această temă. Majoritatea covârşitoare a românilor era atunci de părere că aceia care fac avere reuşesc prin corupție, relaţii, noroc, nicidecum prin talent, muncă şi efort personal. Probabil că plecați dintr-o poziție de relativă egalitate, oamenii nu puteau să-şi explice altfel acumularea rapidă de capital, decât prin faptul că majoritatea celor care s-au îmbogăţit au „furat” startul. Poate că din această cauză am fost descurajaţi să repetăm mai des aceste întrebări, considerând noi atunci că este o problemă de termen lung, de consolidare a unei societăţi a competiţiei şi de înțelegere a meritocrației şi a interesului personal. Astăzi, când repetăm aceste întrebări, ne mirăm totuşi că societatea noastră nu a evoluat prea mult, ba poate că şi-a consolidat unele imagini care, la începutul noii etape sociale, păreau doar semnele unui sindrom de adaptare la economia de piaţă şi la capitalism.

E adevărat că Biblia poate fi considerată o sursă de învățătură şi un stereotip negativ faţă de bogăție și de iubirea de lucruri materiale, dar nu este un factor decisiv, în opinia noastră. Iacov, într-un pasaj celebru, se adresează cu aceste cuvinte bogatului nemilostiv:

Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plângeţi şi tânguiţi-vă, din pricina nenorocirilor care au să vină peste voi. Bogăţiile voastre au putrezit, şi hainele voastre sunt roase de molii. Aurul şi argintul vostru au ruginit; şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănânce carnea! V-aţi strâns comori în zilele din urmă! Iată că plata lucrătorilor care v-au secerat câmpiile, şi pe care le-aţi oprit-o prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor. Aţi trăit pe pământ în plăceri şi în desfătări. V-aţi săturat inimile chiar într-o zi de măcel. Aţi osândit, aţi omorât pe cel neprihănit care nu vi se împotrivea! (Iacov 5:1-6)

Adresarea faţă de săraci nu este, simetric, apologetică, totuşi este destul de evident că săracii sunt obiectul unei simpatii nedisimulate, ei fiind sfătuiţi să aștepte cu răbdare şi speranţă viitorul unei veşnicii care le va fi favorabilă:

Fiţi, dar, îndelung răbdători, fraţilor, până la venirea Domnului. Iată că plugarul aşteaptă roada scumpă al pământului, şi îl aşteaptă cu răbdare, până primeşte ploaie timpurie şi târzie. Fiţi şi voi îndelung răbdători, întăriţi-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape. (Iacov 5:7-8)

Dincolo de posibile rădăcini în învăţătura creştină, studiile sociologice arată că percepţia negativă este legată de autopercepția unui statut social inferior, chiar dacă fiecare individ caută să se includă pe sine într-o categorie de mijloc, dar percepând pentru majoritatea celorlalţi o situaţie de maximă deprivare, absolută sau relativă. Românii percept societatea noastră ca profund inegalitară, iar pe cea mai mare parte a cetăţenilor ca fiind foarte săraci. Explicațiile oamenilor pentru această stare de lucruri pun accentul pe destin, corupţia generalizată, mai puţin pe motivele imputabile personal.

Volumul eșantionului: 1.073 indivizi, de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
Eroare maximă tolerată: ± 3%
Metoda de culegere a datelor: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Perioada de culegere a datelor: 29-30 martie 2012
Beneficiar: Asociația Română pentru Evaluare și Strategie – ARES

http://www.caleaeuropeana.ro

Deszăpezirea unui kilometru de drum costă în România DE CINCI ORI MAI MULT DECÂT ÎN FINLANDA? Şeful CNADNR: „În ţările nordice zăpada şi gheaţa nu sunt îndepărtate integral”

Costul mediu cu deszăpezirea unui kilometru de autostradă sau drum naţional a crescut în ultimii patru ani de peste patru ori, de la un preţ de 1.180 euro per kilometru în 2009, la 5.370 euro în 2013, reiese din calcule gândul pe baza datelor din sistemul de licitaţii publice. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a estimat că o poate cheltui pentru deszăpezire în iarna din acest an şi iarna viitoare în jur de 172 de milioane de euro.

Curăţarea de zăpadă a autostrăzilor din România a ajuns astfel să fie de aproape cinci ori mai scumpă decât în Finlanda. Ţara nordică are o reţea de autostrăzi şi drumuri naţionale de aproape cinci ori mai mare decât România, respectiv 78.000 de kilometri. Cu toate acestea, costurile cu desăpezirea sunt mult mai mici. Spre exemplu, în 2011, Finlanda a cheltuit 98 de milioane de euro pe deszăpezire, în medie 1.200 de euro pe kilometru. În aceeaşi perioadă, la Bucureşti preţul calculat era de 5.900 de euro pe kilometru.        http://www.gandul.info/financiar/

JAFUL ȘI DEGRADAREA DIN ECONOMIA ROMÂNIEI 

Dinu C. Giurescu mai spunea: Un demers care ne aminteşte de industria existentă până în 1989 este idificator. Atunci, România era o ţară industrial-agrară. „Industrializarea socialistă”, aplicată cu rost, dar şi fără rost, a avut ca rezultat construcţia şi punerea în funcţiune a sute şi sute de fabrici, întreprinderi şi linii de producţie noi, răspândite în mai toate judeţele ţării. Istoria României în date (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003) consemnează principalele unităţi ale feluritelor ramuri, inclusiv acelea ale industriei uşoare şi alimentare, toate realizate sub regimul socialist, mai ales pe timpul conducerii statului de către Nicolae Ceaușescu.

Astăzi România importă aproape tot: chibrituri, săpun, cremă de pantofi, perii de dinţi, conserve de tot felul, cămăşi, haine, pantofi, aparatură casnică, aparatură electronică, hârtie, birotică de tot felul, vase de bucătărie, sticlărie, materiale de construcţii şi izolaţii, carne de pui, carne de porc, roşii, castraveţi, pepeni, mere, pere, căpşuni, struguri, caise, piersici… România agrară nu-şi mai poate hrăni locuitorii cu produsele solului şi recurge la importuri din Turcia, Grecia, Spania, Italia, Franţa, Germania, Ungaria. Combinatul „Comtim” de lângă Timişoara (1.000.000 porci anual) a fost falimentat şi închis în anii ‘90. Presa remarca de curând costul ridicat al cărnii de porc adusă din import!!! Mai există industria farmaceutică română? Rămâi mirat când farmaciile îţi vând un medicament fabricat în România. Măreâe structuri industriale au fost demolate și tăiate pentru valorificarea la fier vechi. Nu răspunde niciun guvern ? Tote structurile industriale distruse erau averea statului. De starea sau conservarea lor trebuia să răspundă guvernele și parlamentele ce s-au succedat. Va veni oare ora pedepsei populare _

De la o ţară industrial-agrară în anii ‘80, România este astăzi o ţară a tot importatoare, o piaţă de desfacere a produselor aduse din alte părţi. Are situația unei foste colonii !!!

Ce a devenit industria existentă în anii ‘80? Câtă a rămas, câtă a dispărut?

http://lupuldacicblog.wordpress.com/2013/08/15/jaful-si-degradarea-din-economia-romaniei-post-decembriste-1/

Vasile IonescuAktualitatea B1

May 6, 2012 at 2:26pm · 

• "BARONUL LIVIU DRAGNEA SECRETAR GENERAL PSD SI PRESEDINTE CJ TELEORMAN DIN 2000 SI PREFECT DE TELEORMAN DIN PARTEA PD INTRE 1996-2000 STAPANUL JUDETULUI CARE FURA TOTI BANI DIN CONTUL CJ PRIN FIRMELE LUI DE CASA TEL DRUM (FIRMA DE ASFALTAT SI DEZAPEZIT) SI VALAHIA GUARD (FIRMA DE PAZA), TEL DRUM A FOST PRIVATIZATA IN 2002 DE DRAGNEA UNUI PRIETEN DE AL SAU MARIAN FISCUCI PE SUMA DE 8MILIARDE LEI VECHI DESI ERA EVALUATA LA 20MILIARDE DE LEI VECHI . ACEASTA FIRMA A CASTIGAT TOATE CONTRACTELE DE DEZAPEZIRE SI ASFALTARE CU CONSILIUL JUDETEAN TELEORMAN , CHIAR DACA IN TELEORMAN NINGE ODATA PE IARNA ACEASTA FIRMA A PRIMIT BANI PE 3LUNI JUMATE DE IARNA . CUM CREDETI CA A AJUNS DRAGNEA SECRETAR GENERAL PSD? EL A ADUS BANII CONSILIULUI JUDETEAN LA VISTERIA PSD .CONSILIUL JUDETEAN ESTE DOMINTA DE USL-ISTI ,USL ARE 26 DE CONSILERI JUDETENI SI PDL ARE 8 !VALAHIA GUARD ESTE O FIRMA DE PAZA DE CASA A LUI DRAGNEA ,EA ARE CONTRACT CU APROAPE TOATE PRIMARIILE PSD A JUDETULUI TELEORMAN TOATE SUPRAEVALUATE !JOS DRAGNEA"

Teldrum - contracte de deszăpezire de peste 8 milioane de euro. Domnule Dragnea, tot "nesătul" aţi rămas!

L.Dragnea a trecut la un alt nivel de îmbogăţire.  Firma Teldrum a început să câştige contracte naţionale, pentru că nevoile jupânului Teleromanului au devenit mai mari. Teldrum este firma lui L.Dragnea, deşi acţiunile sunt deţinute, în vorbe, de doi colegi de facultate ai acestuia. Acţiunile Teldrum sunt acţiuni la purtător (adică certificatele de acţionar pot fi deţinute de oricine, sunt fără nume înscris pe ele, simpla lor prezentare dovedind calitatea de acţionar), aşa că Dragnea le are în seiful de la vila din Alexandria. Toată lumea cunoaşte că L.Dragnea este şeful Teldrum, deci contractele din judeţ revin acestei firme. Aşa cum am remarcat, Teldrum, de când Dragnea este la guvernare, a câştigat contracte de deszăpezire pentru drumuri naţionale ( pe cele judeţene din Teleorman le deszăpezeşte de ani de zile).

Potrivit datelor de la CNADR, Tel Drum a câştigat două contracte la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucuresti: la Secţia Drumuri Naţionale Bucuresti Sud a câştigat asocierea SC Gecor SRL - SC Tel Drum SA un contract în valoare de 14,453 milioane lei fără TVA, iar la Secţia Drumuri Naţionale Alexandria compania Tel Drum SA a castigat un contract în valoare de 8,875 milioane lei fără TVA. Tel Drum a mai câştigat, în asociere cu SC Alexcor Trading SRL, şi contractul de deszăpezire semnat cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova pentru Secţia Drumuri Naţionale  Slatina. Valoarea contractului - 6,054 milioane lei, fără TVA. Firma Gecor este deţinută de un apropiat al lui Catalin Voicu, fost senator pesedist, condamnat pentru corupţie ( cine se aseamana, se adună, nu-i aşa!). De-acum, cu L.Dragnea ministru, ne aşteptăm ca Teldrum să deszăpezească toată România, pentru ca buzunarele lui L.Dragnea să se umple de bani. Bravos, jupane! 

Autor: Mihai | Vineri, 21 Decembrie 2012, 00:07  http://www.turnucustiri.ro/stiri-locale/5386-teldrum-contracte-de-deszapezire-de-peste-8-milioane-de-euro-domnule-dragnea-tot-nesatul-ati-ramas

Comisia Europeană a descoperit licitațiile trucate ale lui Liviu Dragnea și cere banii înapoi !

„Baronul” Dragnea trebuie să dea înapoi 36, 5 milioane de lei după ce și-a favorizat firma de casă.

Baronul de Teleorman, Liviu Dragnea, va pleca de la şefia judeţului după 12 ani şi va ocupa un fotoliu de parlamentar. Funcţia pe care şi-o doreşte cu ardoare este cea de ministru al Dezvoltării Regionale. Asta, deşi Dragnea are probleme cu gestionarea fondurilor europene.

Comisia Europeană a descoperit fraude uriaşe la licitaţiile pentru reabilitarea unor drumuri din Teleorman. Şoselele au fost refăcute cu bani europeni (85%) şi de la bugetul de stat (15%) de către Tel Drum, firmă abonată la banii judeţului Teleorman. Oficialii europeni cer înapoi 36,5 de milioane de lei, bani pe care trebuie să-i restituie teleormănenii.

 Comisia Europeană a descoperit licitațiile trucate ale lui Liviu Dragnea și cere banii înapoi > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/liviu-dragnea-se-vrea-ministru-pentru-a-si-albi-licitatiile-trucate-1015760.html#ixzz2mOXEdNpk